Când trebuie să te îngrijoreze pierderile de memorie

Este normal să uităm uneori un număr de telefon sau numele unui actor, de pildă. Acest tip gol de memorie survine mai ales din cauza ritmului trepidant al vieţii, surmenajului intelectual şi tensiunii date de îndeplinirea obligaţiilor profesionale.

În jur de 40% din persoanele trecute de 65 de ani prezintă alterări de memorie. La vârstnici este afectată mai ales memoria de scurtă durată, aceştia amintindu-şi lucruri importante din tinereţe, în detrimentul unor întâmplări petrecute în urmă cu o zi, de exemplu. În cazul lor, tulburările de memorie apar în urma „îmbătrânirii” creierului şi a instalării unei scăderi uşoare a funcţiei memoriei.

Când aşa-zisele goluri de memorie apar des şi, în plus, afectează viaţa personală şi pe cea profesională, este necesar controlul psihiatric.

Unele traume pot afecta memoria

Memoria este influenţată de o serie de factori, printre care starea fizică şi psihică. Astfel, de multe ori, depresia sau şocurile psihologice precum divorţul sau decesul unei rude pot da uşoare tulburări de memorie care se manifestă prin uitarea unor lucruri.

Netratată, depresia este un risc major de instalare a tulburărilor de memorie. De asemenea, scăderea memoriei poate fi afectată şi de traume fizice, precum accidente de maşină, lovituri sau căzături.

Când trebuie să mergi la medic

Este absolut necesară prezentarea la medic atunci când, pe lângă pierderile de memorie, apar şi alte tulburări. Printre acestea se numără uitarea unor cuvinte uzuale sau a numelui unei rude sau prieten apropiat, tulburări de limbaj (înlocuirea unor cuvinte cu altele), dezorientarea, alegerea unor haine nepotrivite cu starea vremii (precum lucruri groase pe timp de vară), neînţelegerea semnificaţiei unor evenimente precum ziua de naştere, rătăcirea într-un loc altădată familiar, dificultăţi în îndeplinirea unor activităţi obişnuite (aprinderea aragazului, de pildă) şi trecerea bruscă de la o stare la alta.

Acestea pot fi simptome ale unor boli de memorie precum demenţa sau Alzheimer, riscul fiind mai mare la persoanele care au rude de gradul întâi cu astfel de afecţiuni.

De asemenea, în apariţia tulburărilor de memorie au fost implicaţi şi factori precum infecţiile virale, consumul excesiv de alcool, fumatul şi alimentaţia bogată în grăsimi „rele”. Depistarea timpurie şi instituirea tratamentului ajudă la reducerea simptomelor bolii.

Pune-ţi mintea la treabă!

Activităţi precum dezlegarea cuvintelor încrucişate, învăţarea unei limbi străine, desenatul şi jocuri gen şah, sudoku, bridge şi scrabble ajută la îmbunătăţirea funcţiilor cognitive, prevenind unele tulburări de memorie.

De asemenea, exerciţiile fizice şi chiar plimbările uşoare îmbunătăţesc circulaţia sângelui la nivelul creierului, ceea ce are ca efect o mai bună oxigenare a acestuia. Pentru sănătatea creierului, este foarte important şi somnul de opt ore şi alimentaţia bogată în acizi graşi omega 3 (peşte).