AVC: Simptome care ar trebui s─â ne alerteze

1 2 jpg jpeg

Simptomatologia unui accident vascular ischemic apar, de obicei, ├«n jum─âtatea corpului, de partea opus─â zonei din creier ├«n care este cheagul. De exemplu, un AVC ├«n partea dreapt─â a creierului d─â simptome ├«n partea st├óng─â a corpului. Simptomele unui AVC hemoragic pot fi similare celor produse de atacul ischemic, dar mai pot exista ┼či altele legate de hipertensiune intracranian─â (gre┼úuri, v─ârs─âturi, convulsii, com─â).

Simptomele pot progresa, agrav├óndu-se ├«n curs de c├óteva minute, ore sau zile. Tipic─â este evolu┼úia de la parestezii spre parez─â ┼či ajung├ónd la paralizie cu hemiplegie (paralizie bra┼ú ┼či picior pe o jum─âtate de corp) sau, ├«n cazul atacurilor cerebrale mici ┼či repetate, modificarea treptat─â a g├óndirii, comportamentului, echilibrului sau a mi┼čc─ârii.

Simptomele unui AVC mic nu sunt ├«ntotdeauna u┼čor de recunoscut ┼či pot fi atribuite gre┼čit v├órstei mai ├«naintate sau pot fi confundate cu manifest─ârile altor afec┼úiuni. Principalele simptome ale unui AVC includ:

a) parestezii (furnicături), pareză (amorţeală)

b) tulbur─âri senzoriale, vedere neclar─â, ├«nce┼úo┼čat─â, pete sau puncte luminoase, vedere dubl─â merg├ónd p├ón─â la pierderea vederii;

c) tulburări de vorbire sau de înţelegere a cuvintelor celorlalţi

d) probleme de mers,

e) cefalee severă, ameţeli, tulburări de echilibru sau de coordonare.

Mai po┼úi citi ┼či:

- AVC-ul r─âpe┼čte o via┼ú├« la fiecare 6 secunde

- AVC-ul face tot mai multe victime printre tineri

* Dac─â se intervine ├«n ,,oraÔÇŁ de aur, ┼čansele de recuperare sunt maxime.

* Suna┼úi la 112 ┼či spune┼úi c─â sunte┼úi l├óng─â o persoan─â, preciz├ónd v├órsta, eventual suferind─â de unele boli, care, brusc, ├«n timpul efortului alimentar sau fizic, a ├«nceput s─â prezinte un deficit/deficien┼ú─â motorie ÔÇô nu poate mi┼čca o m├ón─â, un picior, o jum─âtate de corp sau nu vede, nu ├«n┼úelege, nu aude, preciz├ónd totodat─â starea de con┼čtien┼ú─â (r─âspunde da/nu la stimuli verbali).

* Persoana va fi oprit─â de la orice efort fizic, va sta ├«n repaus, ├«n decubit dorsal cu extremitatea cefalic─â u┼čor ridicat─â (p├ón─â la 30 grade de la orizontal─â), pentru sc─âderea presiunii intracraniene.

* Persoana incon┼čtient─â va fi a┼čezat─â ├«n pozi┼úie lateral─â de siguran┼ú─â (foto), verific├óndu-se gulerele, c─âma┼ča, protezele dentare.

├Än cazul AVC ischemic, mecanismul principal const─â ├«n prezen┼úa unui cheag de s├ónge ├«n artere. Cheagul poate s─â se formeze direct ├«n vasul respectiv, de regul─â pe ├«ngro┼č─âri prealabile de ateroscleroz─â (accident vascular aterotrombotic) ori poate proveni din alte teritorii vasculare sau din inim─â, situa┼úie ├«n care se produce prin embolie.

Accidentele vasculare cerebrale aterotrombotice sunt favorizate de to┼úi factorii care contribuie la apari┼úia aterosclerozei ┼či, din acest motiv, se asociaz─â frecvent cu boala aterosclerotic─â coronarian─â, deci ┼či cu infarctul de miocard. Cea mai frecvent─â cauz─â de accident embolic este fibrila┼úia atrial─â, o tulburare de ritm care const─â ├«n b─ât─âi neregulate, cu originea ├«n atrii (camerele mici ale inimii).

Ea creează condiţii de formare a cheagurilor în inimă, care pot migra spre creier. Important pentru pacienţii cu fibrilaţie atrială este să cunoască faptul că, indiferent dacă nu resimt pe moment niciun beneficiu de la tratamentul anticoagulant, să nu îl abandoneze, pentru că, în situaţia lor, reprezintă principala modalitate de a reduce riscul de AVC.

2 întrebări pentru medicul tău

Răspunde dr. Garofiţa Nicolae, medic de familie

Riscul de a face atac cerebral este mai mare în acest caz, dar singular, nu poate duce la eveniment. Aceste antecedente fac parte din factorii de risc nemodificabili.

Totu┼či, nu este absolut obligatoriu s─â se ├«nt├ómple, mai sunt ┼či al┼úi factori pe care trebuie s─â-i prezinte pacientul respectiv: genetici (existen┼úa unor factori care accentueaz─â coagularea s├óngelui), rasa (rasa neagr─â are risc mai mare dec├ót cea caucazian─â), v├órsta (la cei peste 55 ani, riscul este mai mare), sexul (mai frecvent la b─ârba┼úi, de┼či mortalitatea la femei este mai mare prin AVC), mai multe episoade de atacuri cerebrale ├«n antecedente.

Conteaz─â ┼či prezen┼úa factorilor de risc modificabili, cum ar fi hipertensiunea arterial─â, stilul de via┼ú─â, alimenta┼úia, fumatul, bolile asociate (mai ales cele care afecteaz─â sistemul vascular: diabet, boli de sistem, boli neoplazice).

Stresul asociat celorlal┼úi factori de risc modificabili sau nemodificabili poate cre┼čte frecven┼úa, ├«ns─â nu declan┼čeaz─â singur evenimentul vascular.