INTERVIU Neurolog M├«ndru┼ú─â: ÔÇ×Electroencefalograma, singurul test care indic─â tipul de criz─â epileptic─âÔÇŁ

1 2 jpg jpeg

Statisticile oficiale cu privire la inciden┼úa cazurilor de epilepsie ├«n Rom├ónia nu reflect─â ├«n totalitate situa┼úia real─â, pe de o parte deoarece mul┼úi dintre cei care sufer─â de aceast─â afec┼úiune refuz─â s─â-┼či declare statutul din cauza prejudec─â┼úilor ┼či, pe de alt─â parte, deoarece exist─â cazuri ├«n care epilepsia nu a fost diagnosticat─â ca atare, iar pacien┼úii tr─âiesc f─âr─â s─â primeasc─â medica┼úia adecvat─â. Ce dificult─â┼úi pot ap─ârea ├«n diagnosticarea epilepsiei? Cu ce alte boli poate fi confundat─â? Epilepsia face parte din categoria afec┼úiunilor neurologice cu o probabilitate crescut─â de diagnosticare gre┼čit─â, ├«n principal deoarece aceast─â denumire nu desemneaz─â un singur tip de manifest─âri ┼či caracteristici clare, ci o serie de sindroame epileptice cu diferite cauze ┼či manifest─âri, ce necesit─â abord─âri terapeutice diferite. Mai mult, defini┼úia acesteia ┼či clasificarea crizelor epileptice sunt ├«n continu─â evolu┼úie, corelat─â cu cele mai noi cercet─âri ┼či cu dezvoltarea tehnologiei medicale. Trebuie ├«n┼úeleas─â importan┼úa diferen┼úierii crizei epileptice de boala ├«n sine. Nu orice criz─â este de natur─â epileptic─â ┼či nu orice criz─â epileptic─â presupune, automat, diagnosticul de epilepsie. ├Änainte de un even-tual diagnostic de epilepsie, trebuie stabilit ├«n mod corect diagnosticul de criz─â epileptic┼ú. Ulterior, pe baza acestui prim diagnostic ┼či a celorlaltor teste implicate, poate fi stabilit un anumit sindrom epileptic. Erorile ├«n diagnosticare pot ├«nsemna at├ót confundarea epilepsiei cu alte boli, c├ót ┼či confundarea altor boli cu epilepsia. Acest lucru se ├«nt├ómpl─â deoarece crizele pot fi asociate ┼či altor tipuri de afec┼úiuni, iar manifest─ârile epilepsiei pot fi atribuite unor alte cauze. Tocmai pentru c─â epilepsia reprezint─â o tulburare complex─â, diagnosticarea presupune mai multe etape, pentru un tablou complet ┼či o interpretare corect─â. Afec┼úiunile care prezint─â manifest─âri ce pot fi confundate cu epilepsia sunt variate, de la afec┼úiuni cardiace, precum sincopa p├ón─â la afec┼úiuni psihologice, precum atacurile de panic─â, sau tulbur─âri de somn, ca narcolepsia. De asemenea, diabetul, tulbur─ârile echilibrului electroli┼úilor ├«n corp, migrena sau tulbur─ârile neurologice, precum sindromul Tourette, pot provoca simptome similare crizelor epileptice. Pe de alt─â parte, crizele epileptice care nu sunt diagnosticate corect pot fi confundate cu afec┼úiuni psihiatrice (din cauza modului ├«n care se manifest─â) sau cu tulbur─âri ale nivelului electroli┼úilor din s├ónge. Ce teste sunt necesare pentru a se pune corect diagnosticul de epilepsie? Primul pas ┼či cel mai important ├«n stabilirea corect─â a diagnosticului de epilepsie presupune identificarea crizei drept epileptic─â sau de alt─â natur─â. Diferen┼úa major─â ├«ntre o criz─â epileptic─â ┼či altfel de crize este c─â prima e ├«ntotdeauna provocat─â de o perturbare a circuitelor electrice ale creierului (din cauze care pot fi sau nu cunoscute). Crizele asociate altor tipuri de afec┼úiuni nu pornesc ├«n creier, ci sunt o consecin┼ú─â a altor deregl─âri fiziologice. De┼či examenul clinic este important ├«n diagnostic, acesta poate s─â nu releve date importante pentru diagnosticul epilepsiei, ├«ns─â discu┼úia cu pacientul ┼či cu apar┼úin─âtorii este extrem de important─â c├ónd specialistul trebuie s─â afle c├ót mai multe detalii despre modul de manifestare a crizei, de la context, mod de debut, manifest─âri asociate ┼či simptome post-criz─â. Tot ├«n aceast─â etap─â este analizat istoricul personal ┼či familial ┼či se realizeaz─â analize de s├ónge sau alte tipuri de teste (EKG) pentru eliminarea suspiciunilor de alte afec┼úiuni. C├ónd probabilitatea de criz─â epileptica este foarte crescut─â, electroencefalograma (EEG) este testul care arat─â dac─â activitatea creierului este perturbat─â ┼či unde este localizat─â perturbarea, altfel spus de unde porne┼čte criza epileptic─â. EEG-ul presupune dispunerea unor electrozi pe capul pacientului, care vor ├«nregistra semnalele electrice emise de acesta, afi┼čate sub forma unui grafic computerizat. Criza epileptic─â se manifest─â ca o desc─ârcare electric─â brusc─â. Aceasta afecteaz─â anumite func┼úii ┼či capacit─â┼úi, ├«n func┼úie de localizare ┼či tipologie. EEG-ul ├«nregistreaz─â activitatea electric─â a creierului. EEG-ul este fundamental ├«n stabilirea tipului de criz─â. Crizele focale (denumite anterior crize par┼úiale) afecteaz─â doar o anumit─â parte a creierului ┼či ├«ncep ├«ntr-un anumit focar, ├«n timp ce crizele generalizate, cu pierderea con┼čtiin┼úei, afecteaz─â ambele emisfere de la debut. La r├óndul lor, crizele focale ┼či generalizate sunt de mai multe tipuri ┼či fiec─ârui tip ├«i poate fi asociat un aspect EEG specific, identificat de specialistul neurolog. Ce erori ├«ncetinesc tratamentul epilepsiei? Stabilirea exact─â a tipului de criz─â ┼či a modului de manifestare este esen┼úial─â pentru diagnosticarea corect─â ┼či alegerea medica┼úiei adecvate. Monitorizarea EEG se poate realiza ├«n diferite st─âri, ├«n stare de veghe, de somn sau de privare de somn, pentru un tablou c├ót mai complet al activit─â┼úii cerebrale ┼či al perturb─ârilor asociate crizelor epileptice. Spre deosebire de testele de imagistic─â cerebral─â (RMN sau CT), care evalueaz─â structura creierului ┼či sunt necesare pentru eliminarea probabilit─â┼úii unor leziuni cerebrale, EEG este singurul test pentru ├«nregistrarea activit─â┼úii cerebrale ┼či pentru diferen┼úierea tipului de criz─â epileptic─â. Epilepsia este diagnosticat─â corect numai pe baza existen┼úei confirmate a crizelor epileptice sus┼úinute de rezultatele monitoriz─ârii EEG. Pentru stabilirea tratamentului, este necesar─â confirmarea diagnosticului, a etiologiei bolii (simptomatic─â sau f─âr─â o cauz─â cunoscut─â) ┼či a formei crizelor (focale sau generalizate).

2 jpg jpeg