Când este nevoie de puncţia lombară

1 2 jpg jpeg

Puncţia lombară este o procedură medicală cu ajutorul căreia se pot diagnostica meningita, scleroza multiplă sau prezenţa hemoragiei cerebrale ori a presiunii intracraniene.

Examenul constă în prelevarea de lichid cefalorahidian, substanţă prezentă la nivelul creierului şi măduvei spinării, pe care le protejeză de diverse agresiuni. „Puncţia lombară este utilă în scop diagnostic: prin injectarea unor substanţe radioopace (mielografie), pentru măsurarea presiunii lichidului cefalorahidian cu ajutorul unui manometru şi ulterior drenarea lui, pentru identificarea unor markeri biologici în unele boli neurodegerative; în scop terapeutic prin introducerea anestezicelor, ocazional a unor antibiotice sau a agenţilor antitumorali“, explică medicul Ludmila Botnaru, specialist neurologie la Reţeaua privată de sănătate „Regina Maria” din Bucureşti. Cum se efectuează Puncţia lombară se face doar în condiţii sterile, pentru a se evita riscul inoculării unor agenţi patogeni la nivelul sistemului nervos central. Analiza nu necesită o pregătire specială. Pacientul stă în şezut, cu spatele cât mai îndoit, iar de la nivelul coloanei vertebrale i se recoltează lichid cu ajutorul unui ac special.

„Poziţia bolnavului este în şezut sau pe o anumită parte, cu flectarea maximă a coloanei vertebrale, precedată de dezinfectarea tegumentelor regiunii lombare, cu sau fără anestezie locală (pentru diminuarea durerii). Se puncţionează spaţiul intervertebral situat la intersecţia coloanei vertebrale cu linia ce uneşte cele două creste iliace (crestele ieşite în relief de la nivelul bazinului)“, spune medicul Ludmila Botnaru. Durata intervenţiei este de cel mult un sfert de oră.

După puncţie, pacientul trebuie să stea în pat câteva ore, fără să mişte capul, pentru a evita riscul cefaleei.

Înainte de efectuarea puncţiei lombare, pacientul trebuie să fie informat asupra necesităţii acestei intervenţii. Puncţia nu este lipsită de riscuri. Astfel, pacientul trebuie să stea nemişcat, pentru ca acul să nu se rupă în timpul puncţionării.

Puncţia lombară nu este recomandată în hipertensiune intracraniană, trombocitopenie (număr scăzut de trombocite în sânge), abcese paraspinale lombare, boli de coagulare şi în terapia anticoagulantă.