Obiceiuri periculoase care afectează smaltul dinţilor

Zâmbetul nostru depinde în egală măsură şi de noi, nu doar de medicul stomatolog, iar cu cât investim mai mult timp în sănătatea orală, cu atât ne vom bucura de dinţi sănătoşi la o vârstă cât mai înaintată.

Dr. Andra Custură, medic stomatolog la Clinica Andra Smile explica de ce este atât de important să ne menţinem sănătos smaltul dentar şi cum deteriorarea acestuia face că partea de sub smalt să devină vulnerabilă şi, astfel, dintele mult mai predispus la apariţia cariilor şi sensibilatii la rece, cald sau dulce.

„Un element foarte important din structura dentară este smaltul entar, stratul exterior, dur, ce acoperă coroana dintelui. În momentul în care dintele erupe în cavitatea bucală, celulele responsabile de formare a smaltului îşi pierd funcţionalitatea, de aceea smaltul nu poate fi regenerat în cazul în care acesta este distrus de procese carioase, eroziuni. În anumite situaţii smaltul poate beneficia de depuneri pe suprafaţa sa, de precipitate de fosfat de calciu de origine salivară sau exogenă – dar aceste mici depuneri nu pot înlocui în totalitate pierderi semnificative de substanţă dura”, explica medicul stomatolog.

Datorită organizării structurale complexe şi a gradului ridicat de mineralizare, smalţul dentar este cunoscut ca fiind cea mai dură structură din organismul uman (mult mai dur decât osul). „În formă sa matură smalţul conţine mai mult de 95% substanţă minerală, iar duritatea sa conferă coroanei dintelui o înaltă rezistenta la zgârieturi, abraziune sau şlefuire”, afirma Custură.

„Pe de-o parte acizii produşi de bacteriile din placă bacteriana depusă pe dinţi duc la scăderea pH-ului dintelui şi la demineralizarea smaltului. O uşoară demineralizare poate surveni de fiecare dată când mâncăm sau bem ceva acid. De asemenea, smaltul se poate sparge sau crăpa, de aceea trebuie să fim foarte atenţi, pentru că odată distrus smaltul, ne putem pierde foarte uşor dintele din cauza complicaţiilor ce pot apărea.”, ne atenţionează dr. Andra Custură.

Un rol foarte important în producerea eroziunii dentare îl are consumul de băuturi acidulate, sucuri din fructe, citrice şi anumite alimente. „Băuturile acidulate conţin acid osforic, fructele conţin acid citric şi acid malic, produsele fermentate conţin acid lactic, strugurii şi vinul conţin cid tartaric. Este important să consumaţi aceste alimente cu moderaţie şi doar în timpul meselor”, ne sfătuieşte dr. Stomatolog Andra Custură.

Dăunătoare pentru smaltul dinţilor poate fi mestecarea tabletelor de vitamina C. Nici gemul de fructe, muştarul, maioneză şi ketchup-ul nu sunt tocmai alegerile potrivite pentru sănătatea dinţilor, deaorece „alimentele cu un pH situat între 3,0 şi 4,0, precum produsele fermentate de diferite feluri, pot afecta smalţul, acesta fiind vulnerabil faţă de flora acidogenă a cavităţii orale”, explică dr. Andra Custură.

Problemele digestive precum bulimia, care provoacă vomă sau refluxuri acide pot afecta şi smaltul dinţilor, într-o anumită măsură, în funcţie de stadiul problemei. În mod normal, saliva neutralizează acizii care provoacă eroziunea dentară, însă pot exista situaţii în care aceasta nu-şi mai poate îndeplini rolul de adjuvant.

„Xerostomia, senzaţia de gura uscată, este un simptom care apare deseori în momentul în care nivelul salivei din gură scade uşor sesizabil sau chiar drastic. În acest caz, acizii rămân la nivelul gurii pentru o perioadă mai lungă de timp, afectând mai mult smalţul, favorizând apariţia eroziunilor şi cariilor”.

Unele persoane au obiceiul de a-şi lovi şi frecădinţii în timpul nopţii, fără a fi conştienţi de acest lucru. Acest obicei se numeşte bruxism nocturn. „Bruxismul este provocat de stres şi anxietate. Persoanele care suferă de această afecţiune îşi pot deteriora dintii. De aceea trebuie să evităm să fim stresaţi pe perioada zilei, pentru că acest lucru ne afectează sănătatea, chiar şi atunci când dormim.

Niciodată nu îţi folosi dintii pentru a deschide o sticlă, un pachet sau alte recipiente. Rişti să spargi sau să crapi smalţul dinţilor. Obiceiuri precum roaderea unghiilor sau spargerea seminţelor pot avea efecte similare asupra smalţului. Cei care ronţăie cuburi de gheaţă sau bomboane au mari şanse să rămână atât fără smalţ, cât şi fără dinţi. Periajul prea dur sau incorect, de exemplu mişcările orizontale nu este aşa de bun precum am crede, din contră. Dacă te speli pe dinţi cu prea multă forţă îţi poţi distruge smalţul, ceea ce va duce la sensibilitatea gingiilor şi dinţilor, şi apariţia diferitelor afecţiuni.