În primele şase luni de viaţă, laptele este singurul aliment care îi acoperă micuţului tău cerinţele nutritive şi pe care organismul lui îl poate asimila. După această vârstă, poate să consume treptat alimente solide şi semisolide.

În general, medicii recomandă începerea diversificării la şase luni în cazul sugarilor născuţi la termen, care au o greutate normală. În schimb, dacă micuţul tău a fost hrănit cu lapte praf, vei începe să îi diversifici alimentaţia mai devreme, la patru luni.

 

Începe cu sucul de fructe

 

Primul aliment pe care i-l poţi da copilului este sucul natural de mere, pere, caise, piersici sau de morcovi, neapărat făcut acasă. Mai întâi îi vei da câteva picături, iar treptat, vei creşte consistenţa sucului, până când acesta va avea forma piureului de fructe. Poţi adăuga în acest piure şi brânză proaspătă de vaci, pe care o prepari acasă (la 250 ml de lapte de vacă se adaugă două tablete de calciu lactic).

 

Cerealele, cina ideală

 

A doilea aliment cu care este bine să-ţi obişnuieşti copilul sunt făinoasele (cerealele) în formulă de lapte, special pentru copii. Pentru început, alege orezul, deoarece acesta nu conţine gluten (componentă a grâului care îi poate declanşa o intoleranţă). Cerealele cu lapte i le poţi da bebeluşului la cină.

 

Carne, numai mixată

 

Supa de legume (zarzavaturi) pasată este al treilea aliment pe care îl vei oferi celui mic, urmată de piureul de legume. La trei săptămâni după ce a început să mănânce supă de legume, îl poţi obişnui pe copil şi cu carne de pasăre sau de vită, bine fiartă, mixată sau pasată, la care adaugi o linguriţă de ulei de măsline. După introducerea cărnii, copilul poate mânca şi gălbenuş de ou, de preferinţă fiert (începi cu câte un sfert de gălbenuş, până la 2-3 pe săptămână). Ai grijă însă ca în ziua în care va mânca ou să nu îi dai carne.

 

Lactatele, nelipsite din meniu

 

Iaurtul poate fi consumat fără probleme de copil după şapte luni (este de preferat cel simplu, nu cel cu fructe, deoarece acesta conţine E-uri), iar după nouă luni, îi poţi da budinci, ciulama, pâine, mămăligă, smântână, carne tocată sub formă de perişoare, ficat de pasăre sau de viţel, compot de fructe, peşte alb fără oase (păstrăv). În jurul vârstei de un an, mesele de lapte vor fi înlocuite cu cele diversificate. Atenţie, laptele nu trebuie să lipsească din meniul zilnic al celui mic.

 

Nu-l forţa să mănânce!

 

Diversificarea alimentaţiei bebeluşului trebuie să înceapă cu acordul lui, în niciun caz forţându-l. Este foarte probabil să refuze hrana nouă, însă acest lucru nu trebuie să te dezarmeze. De asemenea, copilul trebuie să fie sănătos. Nu îi da niciodată simultan două alimente noi, este bine să aştepţi cel puţin cinci zile între ele, pentru a vedea dacă nu face alergii la vreun aliment. Este bine ca primele porţii să fie ceva mai mici, pe care le vei creşte treptat. Alimentele nou introduse trebuie să aibă o consistenţă lichidă sau semisolidă, mai ales până la opt luni. 

 

Alimente interzise

 

Albuşul de ou, căpşunile, mierea de albine, kiwi, zmeura şi fragii pot da alergii bebeluşilor, de aceea sunt recomandate după 8-9 luni. Nu se dau unui copil sub un an alune, nuci sau seminţe, din cauza pericolului de a se îneca sau de a da alergii.

Până la trei ani, copilul nu trebuie să mănânce carne de porc sau de oaie, corpul lui nefiind pregătit să le digere. Evită şi condimentele, alimentele prelucrate (precum mezelurile) şi băuturile acidulate. Sunt de evitat şi sarea adăugată în mâncare (până la un an, rinichii nu sunt capabili să o elimine în mod normal) şi zahărul (predispune la obezitate şi la diabet).

 

 Citeste si: Dieta corectă a mamelor care alăptează