Netratate şi nediagnosticate din vreme, anumite afecţiuni duc la scăderea apetitului sexual, la apariţia disfuncţiilor erectile, lubrifierii insuficiente a vaginului ori chiar la imposibilitatea de a avea orgasm.

Afecţiunile cardiace

 

Multe boli cardiovasculare, printre care hipertensiunea arterială, boala vasculară periferică şi insuficienţa cardiacă afectează vasele sangvine care furnizează sânge în numeroase zone ale corpului, inclusiv în cele de la nivelul organelor genitale. Fluxul sangvin insuficient de la nivelul penisului sau vaginului afectează capacitatea unei persoane de a se excita şi de a întreţine relaţii sexuale, susţin specialiştii. Unele studii arată că 30 până la 50% dintre cazurile de disfuncţii erectile (incapacitatea de menţinere a erecţiei) apar la cardiaci. Chiar dacă eşti diagnosticat cu o boală de inimă sau ai suferit de un atac de cord, îţi poţi relua activitatea sexuală. Este important, totuşi, să urmezi recomandările primite de specialist şi planul de tratament şi să eviţi asocierea tratamentului medicamentos cu acela pentru disfuncţiile erectile, fără avizul cardiologului.

 

Diabetul

 

Oamenii de ştiinţă spun că una dintre principalele probleme sexuale cu care se confruntă bărbaţii cu diabet zaharat este incapacitatea de a avea erecţie. Asta se întâmplă pentru că diabetul poate duce la rigidizarea şi îngustarea vaselor de sânge care alimentează ţesutul erectil al penisului, din cauza  nivelului ridicat de glucoză din sânge. Bărbaţii care suferă de neuropatie diabetică (complicaţie a diabetului, care se manifestă prin leziuni ale nervilor) se confruntă cu ejaculare retrogradă (sperma este forţată în vezica urinară, nu prin uretră). La femei, diabetul poate duce la întărirea vaselor de sânge care alimentează vaginul, ducând la apariţia uscăciunii vaginale. Pentru pacienţii cu diabet zaharat, primul pas în tratarea problemelor sexuale este să ţină sub control nivelul glucozei din sânge. Apoi, este important să nu consume alcool înainte de a întreţine relaţii intime, căci băuturile spirtoase pot duce la scăderea rapidă a zahărului din sânge. În cazul în care te confrunţi cu uscăciune vaginală, utilizează un lubrifiant pe bază de apă.

 

Cancerul

 

Radioterapia, chimioterapia, imunoterapia şi cocteilul de medicamente oferite bolnavilor de cancer scad dorinţele sexuale. Dincolo de acestea, durerea cronică, greaţa, vărsăturile, pierderea apetitului şi deshidratarea, cu care se confruntă bolnavii, poartă şi ele o parte din vină pentru diminuarea libidoului. În cazul în care te confrunţi cu dureri, medicul poate prescrie medicamente de reducere a durerii cu 30 până la 60 de minute înainte de a întreţine raporturi sexuale.

 

Depresia

 

Cel mai puternic organ sexual este creierul, spun specialiştii. Neurotransmiţătorii ajută celulele creierului (neuronii) să comunice pentru a stimula fluxul sangvin către organele sexuale. La persoanele depresive, aceste substanţe chimice nu-şi îndeplinesc funcţia. Drept urmare, dorinţa sexuală scade sau este inexistentă. Atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, imposibilitatea de a iniţia un act sexual poate duce la o pierdere a încrederii în sine. Chiar şi unele medicamente utilizate în tratarea depresiei pot afecta dorinţa sexuală. Se estimează că 33% dintre persoanele care au luat antidepresive s-au confruntat cu scăderea libidoului şi cu dificultăţi în obţinerea orgasmului. Pacienţii care se confruntă cu astfel de stări trebuie să îşi împărtăşească preocupările cu partenerul şi cu medicul specialist.

 

Afecţiunile pulmonare

 

Medicii dau asigurări că şi cei diagnosticaţi cu boli pulmonare pot avea o viaţă sexuală activă. Îngrijorarea de a nu mai putea respira în timpul sexului este normală, dar există câteva măsuri pe care le poţi lua pentru a-ţi atenua temerile. De exemplu, evită relaţiile intime după ce ai consumat alcool, pentru că acesta te poate face să respiri cu dificultate. În timpul actului sexului, când simţi că nu mai ai aer, respiră adânc, ia pauze regulate şi schimbă poziţiile.

 

Tulburările hormonale

 

Nivelul scăzut de estrogen la menopauză poate duce la o scădere semnificativă a fluxului de sânge la nivelul organelor genitale, determinând lubrifierea insuficientă a vaginului. Femeile care sunt la menopauză sunt mai puţin sensibile la atingeri şi la mângâieri - ceea ce poate duce la scăderea dorinţei sexuale. Terapia hormonală de substituţie poate îmbunătăţi anumite probleme, cum ar fi lubrifiere insuficientă a vaginului. Pentru că prezintă anumite riscuri, inclusiv sângerare uterină şi risc crescut de cancer la sân, utilizarea terapiei de substituţie hormonală trebuie evaluată individual.

Citeste si:

Stresul ucide viaţa sexuală!

Când îţi poţi relua viaţa sexuală după naştere