Cum se feresc bătrânii de hipotermie când e frig afară

1 2 jpg jpeg

C├ónd temperatura corpului scade sub 35 de grade Celsius, riscul s─â apar─â hipotermia ┼či deger─âturile cre┼čte ├«ngrijor─âtor. Hainele groase, solu┼úia ├«n hipotermie

De ce b─âtr├ónii rezist─â mai greu la frig? Cele mai importante cauze sunt: stratul adipos redus, metabolismul lene┼č ┼či lipsa masei musculare. ├Ämpreun─â, acestea ├«ncetinesc organismul, care nu mai produce energie suficient─â. Nefiind c─âldur─â, apare riscul de vasoconstric┼úie ┼či de r─âcire a corpului, iar acest lucru duce la instalarea hipotermiei.

Manifestat─â prin pierderi de memorie, stare de confuzie, somnolen┼ú─â, lips─â de vlag─â ┼či schimbarea temperaturii ┼či a culorii pielii, dar ┼či prin puls slab, hipotermia poate fi fatal─â dac─â temperatura scade sub 30 de grade.

De asemenea, gerul le poate face probleme mari ├«mp─âtimi┼úilor de b─âuturi alcoolice, care sunt cei mai expu┼či deger─âturilor. De regul─â, zonele cel mai afectate de deger─âturi sunt extremit─â┼úile: degetele, obrajii, nasul ┼či urechile. Se recomand─â evitarea contactului direct cu sursele de c─âldur─â, ├«nc─âlzirea zonelor afectate f─âc├óndu-se treptat.

ÔÇ×├Änc─â de la debutul sezonului rece, odat─â cu sc─âderea temperaturii ┼či a ├«ntregului cortegiu de fenomene meteo ├«nso┼úitoare (v├ónt, precipita┼úii, umezeal─â), se pot agrava sau chiar declan┼ča o serie de afec┼úiuni, fiind expuse ├«ndeosebi categoriile extreme de v├órst─â, respectiv persoanele v├órstnice ┼či copiiiÔÇť, explic─â Ioana Costa, medic specialist medicin─â de familie la Clinica Polisano, Bucure┼čti.

Persoanele care suferă de afecţiuni cardiovasculare, cum sunt cardiopatia ischemică, hipertensiunea arterială, tulburările de ritm cardiac sunt mai expuse complicaţiilor accentuate de frig ale bolilor.

La temperaturi sc─âzute, cardiacii pot suferi din pricina cre┼čterii tensiunii arteriale, a tulbur─ârilor de ritm cardiac ┼či tulbur─ârile vasculare periferice cu durere ┼či de r─âcire a extremit─â┼úilor.

├Än urma expunerii la frig se reduce fluxul de s├ónge ├«n zonele periferice, ├«n scopul de a mic┼čora pierderile de c─âldur─â. Acest lucru duce la cre┼čterea ritmului cardiac ┼či a densit─â┼úii sangvine, care devine mai v├óscoas─â, ┼či se produce o suprasolictare a inimii.

Din aceast─â cauz─â, cardiacii sunt mai expu┼či ├«n condi┼úii de ger s─â sufere de infarct sau de accident vascular cerebral.

Se recomand─â evitarea schimb─ârilor bru┼čte de temperatur─â, din ├«nc─âperi c─âlduroase afar─â, ├«n frig, ┼či invers. Dac─â nu poate fi evitat─â trecerea de la cald la frig, e bine s─â nu se depun─â efort, pentru c─â oricum inima e solicitat─â pentru adaptarea la noua temperatur─â. Protec┼úia oferit─â de hainele groase, din bumbac, este foarte eficient─â.

Durerile articulare se resimt mai puternic pe vreme geroas─â ┼či cu precipita┼úii abundente. Crizele de durere se ├«nte┼úesc cu c├ót se ├«nainteaz─â ├«n v├órst─â, iar cea mai ├«nt├ólnit─â boal─â reumatic─â la persoanele trecute de 60 de ani este artroza.

La frig ┼či umezeal─â, boala se accentueaz─â, pacientul fiind nevoit s─â urmeze tratamente cu analgezice ┼či antiinflamatoare. Se recomand─â evitarea expunerii la temperaturi sc─âzute, pentru a nu fi gr─âbit─â degradarea articula┼úiilor.

Pont: Este indicat s─â se reduc─â kilogramele ├«n plus, pentru a mi┼čcora presiunea pe articula┼úii. De asemenea, este indicat─â purtarea bastonului ┼či a ├«nc─âl┼ú─âmintei ortopedice. Foarte important─â este protec┼úia ├«ncheieturilor cu genunchiere sau cotiere ┼či evitarea, pe c├ót posibil, a c─âz─âturilor.

Mai putet┼úi citi pe aceea┼či tem─â:

Mi┼čcarea ├«nt─âre┼čte sistemul imunitar

├Än sezonul rece, sistemul imunitar este mai sl─âbit, iar acest lucru ne face s─â fim mai vulnerabili ├«n fa┼úa bolilor. R─âceli, gripe, viroze, crize de astm, toate se accentueaz─â pe vreme rece. Frigul ┼či precipita┼úiile inflameaz─â c─âile respiratorii ┼či favorizeaz─â instalarea afec┼úiunilor respiratorii ┼či pulmonare.

Se recomand─â respira┼úia pe nas, pentru ca aerul s─â aib─â o temperatur─â apropiat─â cu cea a corpului. Exerci┼úiile fizice au rolul de a m─âri rezisten┼úa sistemului imunitar, la fel ┼či un somn de calitate de cel pu┼úin opt ore pe noapte. Somnul regenereaz─â ┼či reface imunitatea.

Dr. Ioana Costa

Medic specialist medicin─â de familie

Clinica Polisano Cuza Vod─â, Bucure┼čti

2 jpg jpeg

Nu trebuie uitate accidentele care se petrec dup─â ce se a┼čterne z─âpada ┼či poleiul, entorsele, luxa┼úiile ┼či, mai ales, fracturile, care se trateaz─â mai greu la v├órstnici ┼či sunt periculoase pentru s─ân─âtate ┼či pentru via┼ú─â.

Cea mai bun─â metod─â de ap─ârare este preven┼úia. Se recomand─â s─â ne protej─âm prin purtarea unor haine adecvate, spre exemplu materiale textile naturale, bune izolatoare de c─âldur─â, sau prin suprapunerea hainelor ├«n ÔÇ×straturiÔÇť, pentru a cre┼čte confortul termic.

De asemenea, trebuie s─â se evit─âm expunerea la frig ┼či repaus la domiciliu pe c├ót posibil, s─â evit─âm deplas─ârile c├ónd pe str─âzi sunt prezente z─âpada, ghea┼úa ┼či poleiul. Un mijloc ajut─âtor este bastonul, chiar dac─â ne putem deplasa f─âr─â.

Nu reprezint─â o ru┼čine ┼či de multe ori salveaz─â vie┼úi. ├Än sezonul rece, este necesar─â respectarea dietelor specifice fiec─ârei boli ┼či urmarea de cure cu vitamine, pentru a favoriza ├«nt─ârirea organismului ┼či adaptarea la noile condi┼úii sezoniere.