Cum resimt vârstnicii izolarea?

1 femeie in varsta jpg jpeg

Actuala pandemie ne afecteaz─â pe to┼úi, ├«ntr-o m─âsur─â mai mic─â sau mai mare. V├órsta e cea care ne face s─â resim┼úim diferit efectele izol─ârii. Dac─â pentru copii ┼či tineri, ea poate p─ârea o vacan┼ú─â prelungit─â, cu un program mai pu┼úin strict, nu acela┼či lucru se traduce ├«n via┼úa seniorilor.

Odat─â cu ├«naintarea ├«n v├órst─â presiunea cre┼čte. Copiii ┼či nepo┼úii nu ├«i mai viziteaz─â, ┼čuetele cu vecinii de bloc se desf─â┼čoar─â doar din u┼č─â ├«n u┼č─â, ├«ns─â problemele de s─ân─âtate r─âm├ón acelea┼či. Cum resimt a┼čadar v├órstnicii izolarea ┼či ce putem face, noi, ceilal┼úi, pentru a-i ajuta? Am invitat-o s─â ne ajute cu r─âspunsurile la toate dilemele noastre pe aceast─â tem─â pe psihologul clinican Florentina Niculescu, psihoterapeut la Centrul de Psihiatrie ┼či Psihoterapie MindCare din cadrul Sistemulului medical Medlife.

Adev─ârul: Izolarea r─âm├óne principala amenin┼úare pentru cei ├«n v├órst─â ast─âzi? Asta, desigur, dincolo de contactul nedorit cu virusul ├«n sine, care e pericolul num─ârul 1 pentru noi to┼úi, mici ┼či mari. Cum poate fi izolarea comb─âtut─â cu succes?

stanga
dreapta
3 izolati jpg jpeg
2 varstnici jpg jpeg

Florentina Niculescu: Prin natura noastr─â, noi, oamenii suntem fiin┼úe sociale, ceea ce ├«nseamn─â c─â leg─âtura noastr─â cu ceilal┼úi ne permite s─â ne dezvolt─âm, s─â prosperam. Ceea ce tr─âim ast─âzi cu to┼úii, pandemia generat─â de COVID 19, este un moment extrem ceea ce presupune m─âsuri extreme, ├«n mare f─âr─â precedent. Distan┼úarea fizic─â este din acest punct de vedere o m─âsur─â extrem─â. Ce poate reprezinta o amenin┼úare, mai ales pentru persoanele v├órstnice, e lipsa conexiunii sociale, ce poate conduce la deteriorarea s─ân─ât─â┼úii fizice ┼či psihice: bolile de inim─â, obezitate, hipertensiune arterial─â; declinul cognitiv, depresie, anxietate ┼či chiar moarte prematur─â. Este foarte important s─â ├«n┼úelegem ÔÇ×biologia izol─âriiÔÇŁ. Ca ┼či sentiment intern, v├órstnicii tr─âiesc pierderea sentimentului de conexiune, de comunitate ┼či comunicare. Or, ├«n aceast─â situa┼úie percep┼úia despre lume este complet schimbat─â, ceea ce va conduce la modific─âri ale sistemului imunitar. V├órstnicii au nevoie s─â se simt─â utili, s─â aibe un sens ┼či un scop, ┼či atunci poate c─â ar fi indicat c─â ei s─â aib─â mici sarcini zilnice. Intervalul orar alocat cump─âr─âturilor nu doar c─â invit─â la activitate fizica, dar mai ales previne riscurile deterior─ârii cognitive. Alegerea hainelor potrivite pentru vremea de afar─â, adaptarea la cerin┼úele impuse de organele statului, calculul resurselor financiare, apoi a cantit─â┼úilor necesare aprovizion─ârii, sunt activit─â┼úi care pun ├«n func┼úiune capacit─â┼úile s─ân─âtoase ale v├órstnicilor. R─âbdarea, compasiunea, ascultarea ┼či dialogul pot fi ÔÇ×colacul de salvareÔÇŁ pe care ├«l putem ├«ntinde v├órstnicilor ├«n aceast─â perioad─â. Pentru a veni ├«n sprijinul acestei categorii de v├órst─â, clinici, ONG-uri, asocia┼úii ┼či alte organisme au dezvoltat programe speciale de voluntariat. Clinicile care ofer─â ┼či servicii de consiliere au tarife speciale pentru v├órstnici; programele socio-culturale ┼či serviciile medico-sociale sunt adaptate ┼či ├«ndeplinesc cerin┼úele acestei categorii de v├órst─â.

Informa┼úiile preluate din media sau de pe re┼úelele sociale sunt dou─â dintre obi┼čnuin┼úele care au r─âmas ├«n vigoare ┼či pe durata carantinei. Dar au disp─ârut altele, cum ar fi ├«nt├ólnirea fizic─â cu fii/fiice, rude apropiate sau cu cei pe care-i ┼čtim de-o via┼ú─â, cu care cei de peste 65 de ani se obi┼čnuiser─â s─â vorbeasc─â despre vrute ┼či nevrute. Cum pot fi compensate asemenea ÔÇ×pierderiÔÇŁ de c─âtre p─ârin┼úii ┼či bunicii no┼čtri?

Este util s─â facem distinc┼úie ├«ntre izolarea social─â ┼či singur─âtate. Izolarea social─â este separarea fizic─â - obiectiv─â de ceilal┼úi oameni. Singur─âtatea ├«ns─â este tr─âirea interioar─â subiectiv─â a realit─â┼úii de a fi singur, de a fi separat. Punem ÔÇ×sauÔÇŁ ├«ntre cele dou─â cuvinte pentru c─â sunt persoane care tr─âiesc un sentiment de singur─âtate chiar ┼či atunci c├ónd sunt ├«n preajma altor persoane sau pot locui singure f─âr─â a sim┼úi sentimentul de singur─âtate. Sentimentul de singur─âtate a fost resim┼úit mult mai puternic ┼či mai profund de c─âtre p─ârin┼úii ┼či bunicii no┼čtri ├«n aceast─â perioad─â. Au fost doi factori importan┼úi care au generat acest sentiment. Mai ├«nt├ói imposibilitatea de a se ├«nt├ólni cu cei dragi ┼či apoi imposibilitatea de a participa la servicii religioase ce genereaz─â transfer transgenera┼úional. Credin┼úa este o resurs─â intern─â foarte puternic─â pentru multe persoane. Sigur c─â fiecare ├«n┼úelege ┼či se raporteaz─â la credin┼ú─â ├«ntr-o manier─â proprie ┼či merit─â respectat─â ca atare. Posibilitatea de a se exprima este important─â pentru aceast─â categorie de v├órst─â pe toat─â aceast─â perioad─â. P─âstrarea unei leg─âturi constante prin intermediul telefonului, validarea tr─âirilor ┼či normalizarea lor sunt importante. Da, este normal s─â sim┼úim furie pentru c─â nu putem merge la biseric─â ├«n Noaptea de ├Änviere, da, este normal s─â sim┼úim triste┼úe pentru c─â nu ne putem vedea copii ┼či nu ne putem ├«mbr─â┼úi┼ča nepo┼úii. Sentimentele sunt negociabile. Nu sunt corecte sau gre┼čite, bune sau rele. Odat─â discutate se va reduce mult din stresul perceput de lipsa celor dragi . Se vor ÔÇ×sim┼úiÔÇŁ mai aproape. Compasiunea ┼či iubirea altruist─â pot conduce c─âtre acceptarea, ├«n┼úelegerea ┼či respectarea acestei st─âri de izolare. Este nevoie mai mult ca oric├ónd s─â ├«ncepem s─â ├«ncuraj─âm un comportament rezilient pentru aceasta categorie de v├órst─â ┼či nu numai. ┼×i acesta este un moment favorabil, mai ales prin prisma faptului c─â popula┼úia ┼ú─ârii noastre are o caracteristic─â aparte ┼či anume ÔÇ×rezistentaÔÇŁ, capacitatea de a fi prezent─â ┼či de a fi con┼čtien─â─â de ceea ce tr─âim, dar mai ales de ceea ce poate reconstrui.

2 varstnici jpg jpeg

Frica e o stare naturală, întâlnită la toate categoriile de vârstă. Cum se manifestă ea la o vârstă înaintată? Ce trebuie făcut pentru a o ţine sub control?

V├órsta a treia vine cu multe schimb─âri fizice, organice, sistemice ┼či psihice. Tranzi┼úia c─âtre o alt─â etap─â a vie┼úii ┼či greutatea de a accepta ceea ce nu mai putem fi genereaz─â un conflict interior puternic. For┼úa fizic─â, rezisten┼úa, echilibrul ┼či timpul de reac┼úie sunt ┼či ele afectate de procesul de ├«mb─âtr├ónire. Apar tot mai des temeri legate de boal─â, cel mai adesea asociate apari┼úiei fricii de suferin┼ú─â. Iar tr─âirea repetat─â a unor experien┼úe ├«n care v├órstnicii experimenteaz─â neputin┼ú─â, ├«i fac din ce ├«n ce mai vulnerabili. Un risc asociat cu apar┼úia fricii ├«l ├«nt├ólnim la persoanele care tr─âiesc ├«n mod nea┼čteptat decesul partenerului. Un rol important ├«n transformarea comportamentului fa┼ú─â de boal─â, prin ├«mbun─ât─â┼úirea calit─â┼úii vie┼úii ┼či recunoa┼čterea meritelor activit─â┼úii profesionale a persoanei , ├«l au membrii familiei, prietenii ┼či medicul. De-a lungul istoriei, poporul rom├ón a asociat acestor tr─âiri diverse expresii sau vorbe b─âtr├óne┼čti. Acestea sunt pline de ├«n┼úeles ┼či de sens, iar pentru noi reprezint─â o bog─â┼úie r─âmas─â mo┼čtenire, cum ar fi, spre exemplu, expresia ÔÇ×cu n─âdejde, omul nu moareÔÇŁ. ├Äncurajarea v├órstnicilor c─âtre activit─â┼úi care aduc o stare de bucurie ┼či activit─â┼úi semnificative ┼či productive conduce c─âtre un alt sens, c─âtre un alt scop, men┼úin├ónd sau ├«mbun─ât─â┼úind func┼úia cognitiv─â.

Acceptarea unei noi rutine cotidiene func┼úioneaz─â la fel de bine ┼či ├«n cazul seniorilor, mai ales ├«n condi┼úiile speciale pe care le travers─âm de la jum─âtatea lunii martie ├«ncoace?

Florentina Niculescu: Plasticitatea creierului joac─â un rol esen┼úial ├«n capacitatea noastr─â de transformare individual─â. Gra┼úie studiilor clinice efectuate ├«n ultimii ani ┼či care fac referire la neuroplasticitate, ┼čtim ast─âzi c─â putem introduce noi rutine cotidiene ├«n via┼úa de zi cu zi, creierul av├ónd capacitatea de a se schimba constant atunci c├ónd este expus unor situa┼úii noi. Riscurile deterior─ârii cognitive pot fi reduse cu ajutorul unor activit─â┼úi fizice, cum ar fi cur─â┼úenia ├«n cas─â, completarea unor jocuri de dezlegarea cuvintelor ├«ncruci┼čate sau jocuri care au la baz─â calcule matematice, citirea de pove┼čti prin telefon nepo┼úilor.

Cum trebuie s─â se manifeste celelalte grupe de v├órst─â ├«n raport cu seniorii, ├«n condi┼úiile carantin─ârii? S─â dubleze doza de autoritate ├«n ton, atunci c├ónd vorbesc cu p─ârin┼úii ┼či bunicii, sau dimpotriv─â, s─â-┼či dubleze ÔÇ×hiperprotec┼úiaÔÇŁ fa┼ú─â de ace┼čtia?

Schimbarea for┼úat─â a comportamentului social urmat─â de izolarea prelungit─â pot afecta s─ân─âtatea mental─â a oamenilor ├«n multe feluri, indiferent de v├órst─â. Pentru v├órstnici este indicat sprijinul practic ┼či emo┼úional prin ├«mp─ârt─â┼čirea faptelor simple despre ceea ce se ├«nt├ómpl─â ┼či despre cum se pot proteja. Trebuie s─â fim con┼čtien┼úi c─â persoanele v├órstnice ┼či/sau cele cu declin cognitiv pot deveni mai anxioase, sup─ârate, stresate sau chiar retrase. Este important─â modularea tonului vocii ├«n discu┼úiile cu persoanele v├órstnice, cum de asemenea este important ca ele, persoanele v├órstnice, s─â simt─â disponibilitatea emo┼úional─â a ├«ngrijitorilor sau persoanelor cu care locuiesc.

C├ót de mult ne poate ajuta tehnologia modern─â ├«n rela┼úia noastr─â cu p─ârin┼úii ┼či bunicii no┼čtri? Poate fi un aliat important?

Men┼úionam mai sus despre studiile din domeniul neuroplasticit─â┼úii. Acestea, ├«mpreun─â cu neuro┼čtiin┼úa altruismului, dovedesc c─â orice form─â de antrenament mental duce la o reconfigurare ├«n creier, at├ót ├«n plan func┼úional, c├ót ┼či ├«n plan structural. ├Äncuraj─âm adul┼úii care au experien┼ú─â ┼či abilit─â┼úi ├«n utilizarea tehnologiei s─â vin─â ├«n ajutorul v├órstnicilor ┼či s─â le explice beneficiile tehnologiei moderne. Sociabilitatea digital─â se va dovedi un aliat important, acum ┼či ├«n viitor. Pentru pentru persoanele v├órstnice acest nou tipar comportamental este dificil, dar, aten┼úie, dificil nu ├«nseamn─â imposibil.

Cum crede┼úi c─â a fost perceput─â m─âsura din ultimele dou─â luni referitoare la accesul limitat ├«n strad─â al celor de peste 65 de ani chiar de cei care au fost viza┼úi de aceast─â decizie? Dar cea a ve┼čtii conform c─âreia dup─â 15 mai, lucrurile se vor mai relaxa?

Cel mai dificil aspect cu care persoanele de peste 65 de ani s-au confruntat ├«n aceast─â perioad─â a fost accesul limitat la ie┼čirea ├«n strad─â ┼či distan┼úarea social─â. Cumulate au condus la tr─âirea unor puternice sentimente de abandon, de inutilitate. Modul de a reac┼úiona ├«n fa┼úa unor situa┼úii stresante este diferit de la persoan─â la persoan─â, iar reac┼úiile emo┼úionale la ie┼čirea din izolare pot fi ┼či ele diferite. Persoanele v├órstnice pot sim┼úi o stare de u┼čurare dup─â aceast─â perioada sau team─â ┼či ├«ngrijorare pentru propria s─ân─âtate ┼či s─ân─âtatea celor dragi. Alte persoane se pot confrunta cu st─âri de triste┼úe, manie sau frustrare, vinov─â┼úie de a nu fi capabil s─â ├«ndeplineasc─â o munc─â normal─â sau sarcina de p─ârinte / bunic ├«n timpul izol─ârii.

Amenin┼úarea acestei pandemii va continua s─â aib─â efecte asupra vie┼úii noastre ┼či dup─â 15 mai. La ce ar trebui s─â fim aten┼úi, ├«n special pentru categoriile ├«n v├órst─â?

Pentru o societate s─ân─âtoas─â ar fi de dorit s─â g─âsim modalit─â┼úi prin care s─â includem toate segmentele de v├órst─â. S─â nu uit─âm c─â v├órsta a treia aduce cu ea ┼či ceva bun. Spunea c├óndva filosoful elve┼úian Henri-Frederic Amiel c─â ÔÇ×A ┼čti cum s─â ├«mb─âtr├óne┼čti este o capodoper─â a ├«n┼úelepciunii ┼či unul din cele mai dificile capitole din marea art─â de a tr─âi". Nu ar trebui s─â ignor─âm greut─â┼úile persoanelor ├«n v├órst─â. Ei au nevoie de validarea ┼či recunoa┼čterea noastr─â pentru lucrurile care dor, fizic sau emo┼úional. Rolul pe care ├«l avem ├«n rela┼úia cu v├órstnicii, de copil, nepot sau de ├«ngrijitor la domiciliu, nu le poate schimba durerea, dar ├«i ajut─â s─â fie recunosc─âtori ├«n fiecare zi pentru a-┼či ├«mbun─ât─â┼úi via┼úa ┼či pentru a-┼či sau a le diminua suferin┼úa. Recuno┼čtin┼úa ├«i ajut─â pe oameni s─â simt─â emo┼úii pozitive, s─â savureze experien┼úe bune, s─â-┼či ├«mbun─ât─â┼úeasc─â s─ân─âtatea ┼či s─â fac─â astfel fa┼ú─â adversit─â┼úii. Iar toate astea pot avea efecte durabile asupra vie┼úii noastre. Beneficiul este al ambelor p─âr┼úi, at├ót al persoanelor v├órstnice, c├ót ┼či al ├«ngrijitorului. Cercet─ârile de specialitate au ar─âtat c─â prin cultivarea unei practici de recuno┼čtin┼ú─â ├«n via┼úa ta de zi cu zi cre┼čte sentimentul de bun─âstare, fericire ┼či se ├«mbun─ât─â┼úe┼čte s─ân─âtatea. Dopamina, serotonina, oxitocina ┼či endorfinele sunt eliberate prin expresii de recuno┼čtin┼ú─â fa┼ú─â de p─ârin┼úi/ bunici sau alte persoane, astfel ├«nc├ót noi to┼úi vom putea experimenta mai mult─â bucurie ┼či pl─âcere.

3 izolati jpg jpeg

@shutterstock, medlife  

Odat─â cu ├«naintarea ├«n v├órst─â presiunea cre┼čte. Copiii ┼či nepo┼úii nu ├«i mai viziteaz─â, ┼čuetele cu vecinii de bloc se desf─â┼čoar─â doar din u┼č─â ├«n u┼č─â, ├«ns─â problemele de s─ân─âtate r─âm├ón acelea┼či. Cum resimt a┼čadar v├órstnicii izolarea ┼či ce putem face, noi, ceilal┼úi, pentru a-i ajuta? Am invitat-o s─â ne ajute cu r─âspunsurile la toate dilemele noastre pe aceast─â tem─â pe psihologul clinican Florentina Niculescu, psihoterapeut la Centrul de Psihiatrie ┼či Psihoterapie MindCare din cadrul Sistemulului medical Medlife. Adev─ârul: Izolarea r─âm├óne principala amenin┼úare pentru cei ├«n v├órst─â ast─âzi? Asta, desigur, dincolo de contactul nedorit cu virusul ├«n sine, care e pericolul num─ârul 1 pentru noi to┼úi, mici ┼či mari. Cum poate fi izolarea comb─âtut─â cu succes? Florentina Niculescu: Prin natura noastr─â, noi, oamenii suntem fiin┼úe sociale, ceea ce ├«nseamn─â c─â leg─âtura noastr─â cu ceilal┼úi ne permite s─â ne dezvolt─âm, s─â prosperam. Ceea ce tr─âim ast─âzi cu to┼úii, pandemia generat─â de COVID 19, este un moment extrem ceea ce presupune m─âsuri extreme, ├«n mare f─âr─â precedent. Distan┼úarea fizic─â este din acest punct de vedere o m─âsur─â extrem─â. Ce poate reprezinta o amenin┼úare, mai ales pentru persoanele v├órstnice, e lipsa conexiunii sociale, ce poate conduce la deteriorarea s─ân─ât─â┼úii fizice ┼či psihice: bolile de inim─â, obezitate, hipertensiune arterial─â; declinul cognitiv, depresie, anxietate ┼či chiar moarte prematur─â. Este foarte important s─â ├«n┼úelegem ÔÇ×biologia izol─âriiÔÇŁ. Ca ┼či sentiment intern, v├órstnicii tr─âiesc pierderea sentimentului de conexiune, de comunitate ┼či comunicare. Or, ├«n aceast─â situa┼úie percep┼úia despre lume este complet schimbat─â, ceea ce va conduce la modific─âri ale sistemului imunitar. V├órstnicii au nevoie s─â se simt─â utili, s─â aibe un sens ┼či un scop, ┼či atunci poate c─â ar fi indicat c─â ei s─â aib─â mici sarcini zilnice. Intervalul orar alocat cump─âr─âturilor nu doar c─â invit─â la activitate fizica, dar mai ales previne riscurile deterior─ârii cognitive. Alegerea hainelor potrivite pentru vremea de afar─â, adaptarea la cerin┼úele impuse de organele statului, calculul resurselor financiare, apoi a cantit─â┼úilor necesare aprovizion─ârii, sunt activit─â┼úi care pun ├«n func┼úiune capacit─â┼úile s─ân─âtoase ale v├órstnicilor. R─âbdarea, compasiunea, ascultarea ┼či dialogul pot fi ÔÇ×colacul de salvareÔÇŁ pe care ├«l putem ├«ntinde v├órstnicilor ├«n aceast─â perioad─â. Pentru a veni ├«n sprijinul acestei categorii de v├órst─â, clinici, ONG-uri, asocia┼úii ┼či alte organisme au dezvoltat programe speciale de voluntariat. Clinicile care ofer─â ┼či servicii de consiliere au tarife speciale pentru v├órstnici; programele socio-culturale ┼či serviciile medico-sociale sunt adaptate ┼či ├«ndeplinesc cerin┼úele acestei categorii de v├órst─â. Adev─ârul: Informa┼úiile preluate din media sau de pe re┼úelele sociale sunt dou─â dintre obi┼čnuin┼úele care au r─âmas ├«n vigoare ┼či pe durata carantinei. Dar au disp─ârut altele, cum ar fi ├«nt├ólnirea fizic─â cu fii/fiice, rude apropiate sau cu cei pe care-i ┼čtim de-o via┼ú─â, cu care cei de peste 65 de ani se obi┼čnuiser─â s─â vorbeasc─â despre vrute ┼či nevrute. Cum pot fi compensate asemenea ÔÇ×pierderiÔÇŁ de c─âtre p─ârin┼úii ┼či bunicii no┼čtri? Florentina Niculescu: Este util s─â facem distinc┼úie ├«ntre izolarea social─â ┼či singur─âtate. Izolarea social─â este separarea fizic─â - obiectiv─â de ceilal┼úi oameni. Singur─âtatea ├«ns─â este tr─âirea interioar─â subiectiv─â a realit─â┼úii de a fi singur, de a fi separat. Punem ÔÇ×sauÔÇŁ ├«ntre cele dou─â cuvinte pentru c─â sunt persoane care tr─âiesc un sentiment de singur─âtate chiar ┼či atunci c├ónd sunt ├«n preajma altor persoane sau pot locui singure f─âr─â a sim┼úi sentimentul de singur─âtate. Sentimentul de singur─âtate a fost resim┼úit mult mai puternic ┼či mai profund de c─âtre p─ârin┼úii ┼či bunicii no┼čtri ├«n aceast─â perioad─â. Au fost doi factori importan┼úi care au generat acest sentiment. Mai ├«nt├ói imposibilitatea de a se ├«nt├ólni cu cei dragi ┼či apoi imposibilitatea de a participa la servicii religioase ce genereaz─â transfer transgenera┼úional. Credin┼úa este o resurs─â intern─â foarte puternic─â pentru multe persoane. Sigur c─â fiecare ├«n┼úelege ┼či se raporteaz─â la credin┼ú─â ├«ntr-o manier─â proprie ┼či merit─â respectat─â ca atare. Posibilitatea de a se exprima este important─â pentru aceast─â categorie de v├órst─â pe toat─â aceast─â perioad─â. P─âstrarea unei leg─âturi constante prin intermediul telefonului, validarea tr─âirilor ┼či normalizarea lor sunt importante. Da, este normal s─â sim┼úim furie pentru c─â nu putem merge la biseric─â ├«n Noaptea de ├Änviere, da, este normal s─â sim┼úim triste┼úe pentru c─â nu ne putem vedea copii ┼či nu ne putem ├«mbr─â┼úi┼ča nepo┼úii. Sentimentele sunt negociabile. Nu sunt corecte sau gre┼čite, bune sau rele. Odat─â discutate se va reduce mult din stresul perceput de lipsa celor dragi . Se vor ÔÇ×sim┼úiÔÇŁ mai aproape. Compasiunea ┼či iubirea altruist─â pot conduce c─âtre acceptarea, ├«n┼úelegerea ┼či respectarea acestei st─âri de izolare. Este nevoie mai mult ca oric├ónd s─â ├«ncepem s─â ├«ncuraj─âm un comportament rezilient pentru aceasta categorie de v├órst─â ┼či nu numai. ┼×i acesta este un moment favorabil, mai ales prin prisma faptului c─â popula┼úia ┼ú─ârii noastre are o caracteristic─â aparte ┼či anume ÔÇ×rezistentaÔÇŁ, capacitatea de a fi prezent─â ┼či de a fi con┼čtien─â─â de ceea ce tr─âim, dar mai ales de ceea ce poate reconstrui.

Citeste mai mult: