Dr. Dan Tutunaru, ginecolog: ┬źVreau s─â perfec┼úionez serviciile de fertilizare in vitro┬╗

1 2 jpg jpeg

Click! S─ân─âtate: Na┼čtere prin cezarian─â sau pe cale natural─â?

Dr. Dan Tutunaru: Convingerea mea este c─â na┼čterea natural─â este cea mai bun─â, ├«ns─â femeia decide cum ├«┼či dore┼čte s─â nasc─â. Medicul ├«i explic─â avantajele ┼či dezavantajele fiec─ârei modalit─â┼úi de a na┼čte ┼či de a asista aducerea pe lume a unui copil ├«n condi┼úii c├ót mai sigure pentru mam─â ┼či f─ât.

Pentru asta, el trebuie s─â identifice ├«n sarcin─â existen┼úa unor probleme care ar putea afecta buna desf─â┼čurare a unei na┼čteri pe cale natural─â. ├Än consecin┼ú─â, medicul trebuie s─â foloseasc─â tot arsenalul pe care ├«l are la dispozi┼úie la aceasta or─â: ├«n primul r├ónd cultura ┼či expertiza sa medical─â apoi, pe c├ót posibil, tehnologia ┼či protocoalele medicale moderne.

Dac─â riscul na┼čterii pe cale natural─â este mare, cea mai bun─â solu┼úie este cezariana.

În prezent aveţi aproximativ 250 de paciente în evidenţă. E greu să lucraţi cu gravidele, de fapt, cu emoţiile gravidelor?

E greu s─â lucrezi cu oamenii, ├«n general. Fiecare vede realitatea prin prisma propriei culturi, fiecare are a┼čtept─ârile sale, fiecare are o personalitate diferit─â ┼či extrem de complex─â, ├«ntr-un cuv├ónt fiecare este diferit. ┼×i gravidele nu fac nicio excep┼úieÔÇŽ Dimpotriv─â.

arcina vine ├«n plus, ÔÇ×la pachetÔÇť, cu un cortegiu de emo┼úii (pozitive, dar ┼či negative), cu numeroase modific─âri fizice (care uneori pot s─â scad─â self-esteem-ul gravidei), cu constr├óngeri sociale sau chiar familiale, cu milioane de ├«ntreb─âri la care doresc r─âspuns etc. Ei bine, aici intervin calit─â┼úile doctorului, at├ót cele strict profesionale c├ót ┼či cele, s─â zicem, diplomatice. ┼×i tot aici intervin ┼či a┼čtept─ârile pacientei.

Sunt paciente care au trecut prin momente extrem de dificile (au r─âmas gravide dup─â mul┼úi ani de investiga┼úii ┼či tratamente, au pierdut numeroase sarcini sau au ├«n prezent o sarcin─â cu risc), iar acestea, sunt convins, doresc s─â fie urm─ârite de c─âtre doctori care au nu numai expertiz─â pe m─âsur─â, dar ┼či acces la aparatur─â ultramodern─â.

Exist─â ┼či gravide care, aparent au o sarcin─â f─âr─â probleme, dar care apeleaz─â tot la aceast─â categorie de medici, doar ca s─â fie sigure c─â sunt rezolvate corect toate problemele care ar putea ap─ârea. ┼×i mai sunt ┼či gravide cu sarcini normale, care doresc s─â fie urm─ârite de doctori care performeaz─â ├«n domeniul ÔÇ×comunic─âriiÔÇť.

Despre mine nu pot s─â spun c─â excelez la acest ultim capitol. Recunosc c─â nu ┼úin minte pe dinafar─â numele tuturor pacientelor mele, recunosc c─â am un sim┼ú al umorului care uneori nu este foarte bine ├«n┼úeles ┼či poate creea confuzie, recunosc c─â uneori sunt mai ursuz ┼či ├«n acele momente nu sunt extrem de comunicativ ┼či recunosc c─â nu ├«mi place s─â pierd timpul cu discu┼úii inutile.

Am o fire mai pragmatic─â ┼či m─â focusez mai mult pe rezultat. Informa┼úia pe care o transmit pacientelor este uneori dezam─âgitor (poate) de succint─â, dar eu sunt adeptul calit─â┼úii ┼či nu a cantit─â┼úii. Am fost acuzat de multe ori c─â nu vorbesc cu pacientele mele, dar eu le zic cu aceast─â ocazie c─â ─âsta e un semn de bine. ├Änseamn─â c─â nu sunt probleme.

Nu cred c─â a existat cineva care s─â m─â ├«ntrebe ceva ┼či eu s─â nu-i r─âspund. Uneori chiar cu lux de am─ânunte ┼či, cel mai important, ├«ntotdeauna foarte documentat ┼či f─âr─â a folosi un limbaj sofisticat ci dimpotriv─â, ├«ncerc s─â fiu c├ót mai comprehensibil f─âc├ónd mai mereu paralele cu fenomene sau evenimente din via┼úa de zi cu zi ┼či din realitatea ├«n care tr─âim.

Infertilitatea este o problemă îngrijorătoare la nivel naţional. Care sunt cauzele infertilităţii?

Exist─â un capitol al infertilit─â┼úii ├«n care modificarea dietei are o influen┼ú─â cov├ór┼čitoare asupra capacit─â┼úii femeii de a r─âm├óne ├«ns─ârcinat─â. Este vorba de obezitate. S-a demonstrat c─â, dac─â o femeie supraponderal─â reu┼če┼čte s─â scad─â ├«n greutate doar cu 5-10%, ┼čansele sale de a r─âm├óne gravid─â cresc cu 60-70% (asta, dac─â, bine├«n┼úeles nu exist─â ┼či alte cauze).

Exist─â ├«ns─â ┼či cazuri ├«n care modificarea stilului de via┼ú─â conduce la cre┼čterea ┼čanselor de procreere ┼či, aici, includ renun┼úarea la fumat, la alcool ┼či la m├ónc─âruri bogate ├«n gr─âsimi.

Click! Sănătate: În ce constă tratamentul infertilităţii?

Dr. Dan Tutunaru: ├Än primul r├ónd infertilitatea nu poate fi tratat─â. Paradoxal, nu? Nu infertilitatea este cea care trebuie tratat─â, c─âci ea nu este ├«n sine o boal─â, ci evident cauzele ei. ┼×i cauzele infertilit─â┼úii sunt multiple. Pentru a g─âsi solu┼úia trebuie ├«ntotdeauna g─âsite problemele.

┼×i, ca s─â g─âsim problemele trebuie s─â ┼čtim ce anume c─âut─âm. ├Än primul r├ónd pornim de la ideea c─â infertilitatea este o chestiune care prive┼čte cuplul. De multe ori se cade ├«n capcana ideii c─â, dac─â se descoper─â o cauz─â la unul dintre parteneri, cel─âlalt membru al cuplului este trecut ├«n planul secund al investiga┼úiilor (ca s─â nu spun abandonat) ┼či toat─â aten┼úia este ├«ndreptat─â spre gestionarea problemei eviden┼úiate la primul partener.

Deci investiga┼úiile trebuie s─â fie complete ├«n ceea ce-i prive┼čte pe ambii parteneri. ├Än al doilea r├ónd trebuie s─â fim con┼čtien┼úi ca orice cuplu ├«┼či dore┼čte ├«n primul r├ónd s─â aib─â copii pe cale natural─â. Din acest motiv trebuie s─â g─âsim cauzele pentru care cuplul nu poate concepe natural ┼či, odat─â g─âsite cauzele acestea trebuie rezolvate.

Doar dac─â nu pot fi rezolvate de c─âtre medicii specializa┼úi ├«n astfel de probleme, atunci se poart─â o discu┼úie cu cei doi membrii ai cuplului ┼či li se propune o metod─â de procreere artificial─â.

Recent, un studiu spunea c─â 1 din 6 cupluri este infertil, cifr─â ├«n cre┼čtere fa┼ú─â de al┼úi ani. Cum pute┼úi contribui la sc─âderea num─ârului de cupluri infertile? Ce aduce┼úi nou ├«n acest domeniu? C├ónd apar primele rezultate?

Abordarea mea ├«n acest domeniu este extrem de pragmatic─â. Eu privesc problema ca fiind a cuplului. ├Än maximum trei luni de zile din momentul ├«n care un cuplu se prezint─â prima dat─â la consult, trebuie ori s─â ob┼úinem o sarcin─â prin aplicarea unor metode de monitorizare personalizate ori afl─âm care e cauza infertlilit─â┼úii: b─ârba┼úii sunt investiga┼úi de o echip─â de andrologi ┼či urologi, iar femeile sunt investigate personal de c─âtre mine.

├Än clinica le fac laparoscopii celor care nu r─âm├ón gravide dup─â trei luni de monitorizare. Toate opera┼úiile sunt filmate ┼či DVD-ul este ├«nm├ónat pacientei. Clinica este singura din ┼úar─â dotat─â cu microscop Zeiss OPMI Vario, conceput special pentru microchirurgie testicular─â (varicocel, micro TESE, vaso-vaso stomie etc).

Care este p─ârerea dvs despre celule stem?

Trebuie s─â recunosc c─â, ├«n urm─â cu ceva ani eram sceptic asupra utilit─â┼úii acestor recolt─âri de celule stem. Nu neap─ârat asupra utilit─â┼úii ├«n general a lor, c├ót mai precis asupra utilit─âtii acestora ├«n domenii fanteziste (regener─âri de organe, de exemplu), a┼ča cum erau ele ÔÇ×prezentateÔÇť de c─âtre companiile care promovau ideea.

├Än primul r├ónd, celulele din s├óngele ombilical nu sunt celule stem adev─ârate (adic─â pluripotente), ci sunt celule deja diferen┼úiale (deci doar multipotente). Asta ├«nseamn─â c─â ele sunt precursori doar a celulelor g─âsite ├«n s├ónge ┼či nu se pot transforma dec├ót ├«n celule sanguine, deci nu ┼či ├«n celule nervoase, musculare sau osoase.

Prin urmare, acestea nu ├«┼či g─âsesc utilitate dec├ót ├«n boli de s├ónge, mai precis ├«n anumite forme de leucemii. Progresele f─âcute ├«ns─â ├«n ultimul timp de genetic─â, nu numai ├«n ceea ce prive┼čte elucidarea unor mecanisme ce implic─â reglarea transmisiei ┼či a stoc─ârii informa┼úiei la nivel cromozomial, dar ┼či ├«n ceea ce prive┼čte capacitatea omului de a altera cu ajutorul tehnologiei aceste procese, m─â fac s─â cred c─â este doar o chestiune de ani g─âsirea unor c─âi de reprogramare a celulelor deja diferen┼úiate ┼či transformarea lor ├«n adev─âratele celule stem, din care s─â poat─â fi reconstituite ┼úesuturi sau chiar organe.

Le sfătuiţi pe viitoarele mămici să opteze pentru recoltarea de celule stem?

Da, dar s─â-┼či aleag─â cu grij─â companiile care stocheaz─â materialul recoltat. Unele stocheaz─â s├ónge ombilical integral, altele ├«l proceseaz─â ┼či stocheaz─â doar celulele stem. Unele ofer─â recoltarea doar a celulelor din s├ónge, altele ┼či a celulelor din cordonul ombilical (celule stem mezenchimale).

Unele cer bani doar pentru recoltare ┼či apoi se pl─âte┼čte anual o rat─â de stocare, altele pretind o sum─â mai mare pentru toat─â procedura (recoltare ┼či stocare). ┼×i, ├«n fine, unele au ├«n spate tehnologie dep─â┼čit─â, altele au la dispozi┼úie ultimele tipuri de aparatur─â ┼či de tehnic─â.

Povestiţi-ne despre pasiunea dvs. pentru laparoscopie. Care sunt cele mai frecvente intervenţii laparoscopice pe care le efectuaţi?

Mi s-a p─ârut fascinant─â ideea de a putea rezolva toate problemele chirurgicale ale femeii printr-o metod─â minim invaziv─â, care s─â-mi permit─â observarea cu acurate┼úe a tuturor detaliilor anatomice ┼či care s─â permit─â pacientei s─â se externeze ├«n aproape 95% din cazuri ├«n aceea┼či zi.

A fost, ca s─â folosesc un cli┼čeu, ÔÇ×dragoste la prima vedereÔÇť. Cele mai frecvente opera┼úii sunt cele efectuate pentru infertilitate. Dac─â sunt prezente ┼či alte probleme precum aderen┼úe, chisturi ovariene, fibroame uterine sau endometrioze, toate acestea sunt rezolvate ├«n cursul aceleia┼či opera┼úii.

Cum sunt efectuate intervenţiile cu laparoscopul?

Procedura presupune efectuarea a trei incizii, una de 10 mm sub ombilic ┼či alte dou─â de 5mm ├«n p─âr┼úi, la nivel s─â zicem inghinal. Se creeaz─â camera de lucru prin insuflarea unui gaz inert care nu permite arderea, adic─â bioxid de carbon, ┼či se p─âtrunde cu un telescop de 10 mm ├«n cavitatea abdominal─â.

Prin celelalte dou─â incizii de 5 mm se introduc instrumentele de lucru: pense, foarfeci etc. Se inspecteaz─â toate organele ┼či se efectueaz─â procedurile chirurgicale necesare.

Click! S─ân─âtate: C├óte tipuri de de teste genetice sunt necesare ├«n timpul sarcinii ┼či care este scopul lor.

Progresul observat în ultimii ani în domenii precum genetică, imagistică sau neonatologie ne face să sperăm că procentul de copii născuţi cu probleme va scădea drastic. Cel mai spectaculos dintre progrese este, de departe, cel făcut în diagnosticul prenatal al anomaliilor genetice.

Pentru a fi siguri sută la sută că nu există nicio aberaţie cromozomială ar trebui să avem acces la ADN-ul fetal. Până recent, asta însemna efectuarea unei proceduri invazive care să extragă celule fetale fie prin puncţie de vilozităţi coriale (CVS), fie prin amniocenteză. Ar fi fost absurd să facem amniocenteza sau CVS fiecărei gravide, prin urmare s-au imaginat diferite protocoale, care să măsoare riscul existenţei unei probleme genetice la fat.

De-a lungul timpului aceste teste s-au sofisticat p├ón─â ├«n punctul ├«n care s-a ajuns s─â se foloseasc─â softuri ├«n valoare de aproximativ 15.000 de euro. Cu toate acestea, din p─âcate, testele respective m─âsurau doar riscul a┼ča c─â procedurile invazive se f─âceau celor care aveau un risc crescut.

De exemplu, un risc de 1 la 200 pentru sindromul Down avea urm─âtoarele semnifica┼úii: prima, c─â o femeie din 200 are un copil cu sindrom Down, ├«n timp ce restul de 199 nu; iar a doua, c─â acest risc recomand─â ca femeia s─â fac─â amniocenteza. ├Än consecin┼ú─â, 199 femei f─âceau degeaba o procedur─â dureroas─â, stresant─â ┼či care predispunea la un risc de 1% de pierdere a sarcinii.

Din fericire, la ora actual─â dezvoltarea f─âr─â precedent a unor tehnologii denumite ÔÇ×next- generation sequencingÔÇť a permis identificarea ┼či amplificarea ADN-ului fetal direct din s├óngele matern. Asta ├«nseamn─â c─â putem identifica ADN-ul fetal nu ├«n┼úep├ónd gravida ├«n burt─â, ci doar recolt├ónd c├ó┼úiva ml din s├óngele acesteia.

Dac─â momentan singura limitare este dat─â de pre┼úul destul de ridicat al procedurii, care variaz─â ├«ntre un maximum de 1.000 de euro ┼či un minimum de 450 de euro, ├«n func┼úie de tehnologia utilizat─â, intrarea ├«n scen─â a unor aparate ┼či a unor tehnologii ultrasofisticate m─â face s─â cred c─â, ├«n c├ó┼úiva ani pre┼úul acestui test va sc─âdea la 100 sau 200 de euro, ceea ce ├«l va face s─â fie accesibil oric─ârei gravide.

Ce proiecte de viitor aveţi?

Proiectele mele sunt ├«n mare acelea┼či ca ┼či ├«n anii trecu┼úi. Momentan m─â focusez s─â perfec┼úionez serviciile de fertilizare in vitro. Am achizi┼úionat cel mai performant aparat existent la ora actual─â ├«n lume ├«n domeniul IVF ┼či este, ├«n prezent, singurul din ┼úar─â.

Acesta are la baz─â o tehnologie time-lapse, adic─â fotografiaz─â embrionii la anumite intervale de timp, iar ulterior se editeaz─â un film care permite embriologului s─â urm─âreasca dezvoltarea embrionilor ┼či s─â citeasc─â parametrii m─âsurati de aparat, facilit├ónd astfel alegerea celor mai s─ân─âto┼či embrioni. De asemenea, nu am renun┼úat nici la proiectul cu maternitatea, ├«ns─â m─â tem c─â acesta va trebui s─â mai a┼čtepte ceva timp. ÔÇ×Am fost acuzat de multe ori c─â nu vorbesc cu pacientele mele, dar eu le zic cu aceast─â ocazie c─â acesta e un semn de bine. ├Änseamn─â c─â nu sunt problemeÔÇť. Dr. Daniel Tutunaru CV Dr. Daniel Tutunaru

2 jpg jpeg

ÔÇó competen┼úe ├«n ecografie obstetrical─â ┼či ginecologic─â, laparoscopie ginecologic─â, medicin─â de urgen┼ú─â

ÔÇó absolvent a cursurilor postuniversitare de fertilizare in vitro, laparoscopie avansat─â (endometrioz─â ┼či tulbur─âri de static─â pelvin─â) ┼či toxicologie.