Menopauza nu este o boal─â! Trebuie abordat─â interdisciplinar ┼či separat─â de posibilele afec┼úiuni

1 2 jpg jpeg

Statisticile arată că peste jumătate dintre femeile din România sunt la menopauză, însă un sfert dintre românce nu au fost niciodată la medicul ginecolog.

Menopauza, de┼či este o stare fiziologic─â normal─â, este un subiect despre care nu se vorbe┼čte foarte mult. Multe femei ajunse ├«n aceast─â perioad─â a vie┼úii nu discut─â cu medicul despre simptomele pe care le au, iar altele nu urmeaz─â tratamentele recomandate. Speciali┼čtii spun c─â, dac─â este vorba despre o menopauz─â obi┼čnuit─â, femeile nu au de ce s─â se team─â. Dac─â exist─â patologii asociate, atunci acestea trebuie tratate. De asemenea, schimb─ârile la nivel fizic pot necesita diverse tipuri de terapii: de exemplu, pentru anumite femei e nevoie de terapie hormonal─â, pentru altele ajut─â fitoterapia.

ÔÇ×O mare problem─â este aceea c─â femeile nu vorbesc despre ceea ce le doare. Trebuie s─â le ajut─âm s─â ne spun─â c─â nu se simt bine. Exist─â c├óteva mituri medicale, parte dintre ele inspirate din studii care au fost ├«n desf─â┼čurare acum mul┼úi ani, ┼či m─â refer ├«n primul r├ónd la abordarea unor subiecte sensibile, precum tratamentul de substitu┼úie hormonal─â, care nu trebuie s─â fie mereu, dar ├«n multe situa┼úii, trebuie s─â fie. Femeile din aceast─â grup─â de v├órst─â constituie un segment social extrem de important ┼či din acest punct de vedere merit─â s─â dezvolt─âm programe care s─â le ajute s─â tr─âiasc─â mai bineÔÇŁ, spune dr. Iosif Niculescu, medic cu peste 30 de ani de experien┼ú─â ├«n ginecologie.

Trei sferturi dintre femeile la menopauz─â au bufeuri ┼či migrene

Mai mult de jum─âtate dintre femei spun c─â menopauza este o stare nepl─âcut─â, iar peste 60% declar─â c─â au probleme ├«n via┼úa profesional─â.  Simptomele menopauzei sunt de mai multe naturi:

  • 75% dintre femei experimenteaz─â simptome vaso-motorii: migrene ┼či bufeuri, care pot lua forme severe, ajung├ónd la 18 episoade pe zi, afect├óndu-le capacitatea de a duce o via┼ú─â normal─â
  • 60% dintre femei au simptome uro-genitale: atrofie uretral─â, atrofie vaginal─â, disfunc┼úii sexuale
  • 45% dintre femei au simptome psihogene: furie, anxietate, depresie, tulbur─âri de somn ┼či de concentrare
  • Doar 10% dintre femei nu au niciun fel de simptom

Ce investigaţii trebuie să facă o femeie la menopauză

├Än primul r├ónd, consultul va fi unul ginecologic, senologic ┼či endocrinologic, iar ├«n urma acestuia se va constata dac─â femeia are nevoie de investiga┼úii suplimentare, precum:

  • examen cardiologic, inclusiv examinare doppler de vase periferice
  • ecografii de s├ón, transvaginal, tiroid─â, evaluare psihologic─â
  • testare diabet ┼či boli de nutri┼úie
  • examen uro-ginecologic
  • teste de trombofilie, doz─âri hormonale, colesterol

Menopauza ├«nseamn─â sc─âderea produc┼úiei de estrogen ├«n corp. Efectul nivelului sc─âzut se manifest─â prin lipsa menstrua┼úiei, prin atrofie ├«n toat─â sfera aparatului genital, unde hormonii regleaz─â fluxul sangvin ┼či secre┼úiile, prin afectarea rezisten┼úei oaselor, prin dereglarea balan┼úei colesterol bun-colesterol r─âu, ┼či prin sc─âderea nivelului de colagen. De asemenea, c├ónd femeile nu mai au estrogen, bolile cardiovasculare au exact aceea┼či inciden┼ú─â ┼či rat─â de mortalitate ca la b─ârba┼úi. Inciden┼úa accidentelor vasculare cerebrale este mai crescut─â dup─â menopauz─â, sc─âderea masei musculare ┼či, nu ├«n ultimul r├ónd apari┼úia diverselor tumori ├«n str├óns─â leg─âtur─â cu rolul hormonilor ├«n general.  Abordarea trebuie s─â fie una interdisciplinar─â ├«n cazurile complicate, pentru a rezolva problemele de s─ân─âtate ale femeii la menopauz─â ┼či pentru a ├«mbun─ât─â┼úi calitatea vie┼úii.

ÔÇ×Menopauza nu este o sperietoare, este o devenire, dac─â vre┼úi, este chiar o ├«mplinire. Cred c─â acolo unde, ├«ntr-adev─âr, fizicul pierde ceva din poten┼úial, exist─â un foarte mare c├ó┼čtig pe latura spiritual─â, mental─â, pe partea a┼č spune chiar intelectual─â. Menopauza obi┼čnuit─â nu trebuie privit─â ca fiind o problem─â, este pur ┼či simplu o alt─â etap─â a vie┼úii. Sigur c─â da, c├ónd apar probleme, la fel ca ├«n perioada adult─â, ca ├«n a pubert─â┼úii etc. intr─âm ├«n patologie ┼či atunci trebuie tratat─â. Noi ne propunem prin abordarea multidisciplinar─â s─â ├«ncerc─âm s─â departaj─âm patologicul de normalitate ┼či s─â facem femeile s─â ├«n┼úeleag─â c─â nu au de ce s─â se sperie. Trebuie s─â facem mai mult─â popularizare, ca lumea s─â ├«n┼úeleag─â exact c─â nu se ├«nt├ómpl─â nimic ireparabil la menopauz─âÔÇŁ, spune prof. dr. Nicoale Poian─â, membru fondator al Societ─â┼úii Rom├óne de Menopauz─â ┼či fondatorul clinicii MediPlus, axat─â pe ├«ngrijirea femeii.

Stilul de viaţă este extrem de important la menopauză

├Än primul r├ónd, e necesar ca femeile s─â ├«┼či trateze afec┼úiunile pe care le descoper─â la controlul medical pentru menopauz─â ┼či s─â urmeze indica┼úiile medicilor legat de terapia hormonal─â sau alte terapii alternative. ├Äns─â un aspect foarte important, despre care se discut─â la fel de pu┼úin, spun medicii, este faptul c─â, odat─â intrate ├«n aceast─â perioad─â, femeile trebuie s─â fac─â o serie de schimb─âri ├«n stilul de via┼ú─â: s─â renun┼úe la fumat, s─â aib─â o alimenta┼úie s─ân─âtoas─â ┼či s─â fie atente la greutatea corporal─â, s─â nu consume alcool ├«n exces (mai mult de o unitate pe zi). ÔÇ×Legat de conduita terapeutic─â, menopauza nu trebuie tratat─â doar pentru c─â e menopauz─â, vreau s─â subliniez. Noi nu suntem aici avoca┼úii unei terapii de substitu┼úie hormonal─â, ├«ncerc─âm s─â avem o atitudine echilibrat─â ┼či s─â le explic─âm ├«nc─â o dat─â pacientelor noastre c─â e foarte important s─â aib─â un mod de via┼ú─â corect: s─â nu fumeze, s─â nu se ├«ngra┼če, s─â nu consume alcool. Desigur, e important ┼či s─â aib─â un aport suficient de calciu ┼či vitamina D, apropo de impactul pe oase. ├Än cazuri bine selec┼úionate, dar mai ales ├«n cazul pacientelor care au menopauz─â precoce, e clar c─â substitu┼úia hormonal─â joac─â un rol benefic. Se vorbe┼čte la momentul ─âsta de alte c─âi de administare dec├ót cele clasice, transdermic ┼či transvaginal pare s─â fie mult mai pu┼úin periculos dec├ót s─â ├«nghi┼úi pilule. Pacientele trebuie s─â fie informate, mai ales c─â exist─â alternative, preparate din fito-estrogeni, precum ┼či molecule noi, care ac┼úioneaz─â ┼úintit ┼či multe altele. Exist─â afec┼úiuni descoperite la vizita ini┼úial─â legat─â de menopauz─â ┼či vrem s─â le ajut─âm pe femei s─â-┼či trateze ├«n primul r├ónd aceste lucruri ┼či abia apoi s─â vorbim de menopauz─âÔÇŁ, mai precizeaz─â dr. Niculescu.