Lucruri esen┼úiale pentru a avea un copil s─ân─âtos nu doar ├«n prima zi de ┼čcoal─â

1 lucruri esentiale pentru a avea un copil sanatos nu doar in prima zi de scoala jpg jpeg

A ├«nceput scoala ┼či p─ârin┼úii sunt ├«ngrijora┼úi cu privire la s─ân─âtatea copiilor lor. Tudor Ciuhodaru, medic primar urgen┼úe, Spitalul Clinic de urgen┼ú─â a dat c├óteva sfaturi utile p─ârin┼úilor ┼či bunicilor

Fi┼úi aten┼úi la regulile de igien─â, alimenta┼úie, tipul de ghiozdan, triajul epidemiologic ┼či afec┼úiunile asociate.

Toate regulile de igien─â trebuie respectate. Bolile infec┼úioase r─âm├ón marele pericol din colectivit─â┼úile ┼čcolare.

1. ├Än fiecare ┼čcoal─â exista cel pu┼úin un copil (├«n medie 2,5 pe unitate de ├«nv─â┼ú─âm├ónt) ce sufer─â de o boal─â contagioas─â.

2.  Se transmit cu u┼čurin┼ú─â prin m├óini murdare, tuse ┼či str─ânut, fie prin obiecte contaminate.

3. Unghiile t─âiate, sp─âlatul m├óinilor cu ap─â ┼či s─âpun cel pu┼úin ├«nainte de mas─â ┼či la utilizarea grupurilor sanitare, utilzarea batistei ├«n cazul tusei sau str─ânutului sau a ┼červe┼úelelor de unic─â folosin┼ú─â (! nu a m├ónecilor) pentru ┼čtergerea secre┼úiilor nazale sunt doar c├óteva m─âsuri ce previn transmisia microbilor.

4.  M├óinile curate pot ┼úine la distan┼ú─â peste 200 de boli.

5.  Sp─âlatul corect pe m├óini este cea mai eficient─â ac┼úiune profilactic─â, ├«ntrucat acest banal ritual de igien─â reduce semnificativ riscul r─âsp├óndirii bolilor diareice ┼či respiratorii.

6.  De┼či pare un act banal doar 5% ┼čtiu cum s─â se spele corect pe m├óini ┼či o fac a┼ča cum trebuie.

7.  Sp─âlatul pe m├óini nu are nicio valoare dac─â la final atinge┼úi obiecte contaminate, precum robinetele nedezinfectate de la baie sau prosoapele umede, murdare sau folosite ├«n comun.

8. Sunt 3 reguli pentru sp─âlarea eficient─â a m├ónilor: c├ót mai des, cum trebuie ┼či c├ót trebuie. * Regula num─ârul unu: sp─âla┼úi m├óinile c├ót mai des ┼či ori de c├óte ori este nevoie. Trebuie s─â devin─â un gest de rutin─â ├«nainte ┼či dup─â orice activitate care implic─â atingerea si manevrarea de obiecte cu poten┼úial de contaminare, dup─â suflarea nasului, tuse sau stranut; dup─â revenirea acas─â, dup─â atingerea, hranirea sau cur─â┼úarea unui animal; dup─â atingerea resturilor menajere sau cur─â┼úenia ├«n cas─â; dup─â utilizarea tastaturii, a telefonului mobil sau a altor dispozitive ┼či accesorii electronice sau bani, portofele, gen┼úi, transportului ├«n comun ┼či evident de fiecare dat─â c├ónd m├óinile devin vizibil murdare. * Regula num─ârul doi: sp─âla┼úi-le corect. Asta ├«nseamn─â s─â. folosi┼úi din abunden┼ú─â ap─â ┼či s─âpun, utiliz├ónd chiar o perie moale. Insista┼úi asupra spa┼úiilor interdigitale, pliurilor de flexie ┼či zonei de sub unghii. Dac─â nu ave┼úi la ├«ndem├óna ap─â ┼či s─âpun pute┼úi utiliza un gel antibacterian cu cel pu┼úin 60% alcool. Apela┼úi la aceasta solu┼úie doar ocazional, ├«ntruc├ót nu este la fel de eficient─â ca sp─âlatul conven┼úional. * Regula num─ârul trei: sp─âla┼úi-le at├ót c├ót trebuie. Minim 15-20 de secunde. La final clati┼úi bine ┼či usca┼úi m├óinile cu un serve┼úel de unic─â folosin┼ú─â sau prosop de uz individual. Folosirea usc─âtoarelor de m├óini nu este cea mai bun─â variant─â, pentru c─â mul┼úi germeni ├«┼či g─âsesc ÔÇ×ad─âpostÔÇŁ pe fanta de evacuare a aerului, de unde apoi se ├«mpr─â┼čtie.

2. Atenţie la alimentaţie:

* Luarea micului dejun e obligatorie.

* Pache┼úelul cu alimente trebuie s─â fie neperisabil, adaptat caloric efortului, s─â poat─â fi consumat u┼čor, respect├ónd regulile de igien─â.

* Avertiza┼úi copiii s─â nu consume alimente de tip fast-food de la magazinele de pe l├óng─â ┼čcoal─â, din cele cu provenien┼ú─â incert─â sau oferite de persoane necunoscute.

3. Alegerea tipului de ghiozdan ┼či a rechizitelor are mare influen┼ú─â ├«n prevenirea sau dezvoltarea patologiei osteorticulare ce poate merge de la durere p├ón├ó la compresiunile plexului brahial ┼či deform─ârea coloanei vertebrale (lordoze, cifoscolioze).

4. Nu uitaţi să faceţi chiar dumneavoastră un sumar triaj epidemiologic. Dacă are febră, secreţii nazale abundente, dureri faringiene, tuse, diaree, erupţii cutanate sau mucoase, consultaţi medicul de familie înainte de a-l aduce în colectivitate.

5. Nu uita┼úi s─â avertiza┼úi profesorii asupra eventualelor probleme medicale (alergii, probleme cardiace, oftalmolgice) precum ┼či a solu┼úiilor terapeutice de urgen┼ú─â.

Reţineţi:

1. 1,5 % din elevii din învăţământul preuniversitar au probleme de sănătate.

2. ├Än fiecare ┼čcoal─â exista cel pu┼úin un copil (├«n medie 2,5 pe unitate de ├«nv─â┼ú─âm├ónt) ce sufer─â de o boal─â contagioas─â iar 30-40% prezint─â o patologie oftalmologic─â sau stomatologic─â.

3. Unul din trei are păduchi iar 3% au râie.

4. Doar unul din trei adul┼úi se spal─â pe m├óini dup─â ce str─ânut─â sau tu┼če┼čte ┼či unul din ┼čase adul┼úi se spal─â pe m├óini dup─â ce intr─â ├«n contact cu bani. Doar jum─âtate dintre persoane se sp─âl─â pe m├óini dup─â ce folosesc toaleta.

5. Sp─âlatul corect pe m├óini este cea mai eficient─â ac┼úiune profilactic─â, ├«ntrucat acest banal ritual de igien─â reduce semnificativ riscul r─âsp├óndirii bolilor diareice ┼či respiratorii.

6. Lucrurile se pot ├«mbun─ât─â┼úi dac─â parlamentul va adopta legea mea privind predarea ├«n ┼čcoli ┼či gr─âdini┼úe a educa┼úiei pentru s─ân─âtate.

7. Pentru a fi cu adevărat eficiente aceste lucruri trebuie cunoscute precum alfabetul sau tabla înmulţirii.