Cum tratezi afecţiunile respiratorii la copii

1 2 jpg jpeg

Odată cu schimbările de temperatură, când e cald, când ger şi ninsori, creşte şi numărul copiilor care se îmbolnăvesc de bronşită şi viroze respiratorii. Este ştiut faptul că cei mici sunt mai vulnerabili la afecţiunile respiratorii.

„Principalii vinovaţi sunt virusurile (peste 200 de tipuri) şi microbii, a căror virulenţă creşte în această perioadă a anului. Pe de altă parte intervine şi scăderea capacităţii de apărare antiinfecţioasă a organismului. În al treilea rând, modul de răspândire al bolii este foarte facil: prin strănut sau tuse, secreţiile conţinând microbi şi virusuri. Boala odată contractată se dezvoltă destul de repede, într-un interval de timp ce variază de la câteva ore până la două zile“, ne-a explicat dr. Ivas Natalia, medic specialist pediatru, la Clinica Polisano Plaza dn Bucureşti.

Cum îţi dai seama că a luat virusul

Cele mai frecvente semne de îmbolnăvire sunt: febra, tusea seacă, nasul înfundat, secreţia productivă de mucus şi scăderea poftei de mâncare.

De regulă, bronşitele acute şi virozele apar la câteva zile după un episod de răceală sau de gripă.

La început, tusea este seacă, dar după trei, patru zile, când nasul curge abundent, iar mucusul are culoarea galbenă sau verde, tusea devine productivă.

Alte simptome de luat în considerare sunt senzaţia generală de oboseală şi febra. Afecţiunile respiratorii se manifestă şi prin zgomotul şuierător în piept (wheezing).

De asemenea, apare şi senzaţia de sufocare. Dacă la majoritatea adulţilor simptomele dispar după cel mult trei săptămâni, la copii tusea poate să dureze şi o lună.

Lucrurile se complică la copiii mici, cunoscându-se faptul că sugarii şi nou-născuţii au un risc mai mare să dezvolte complicaţii şi forme mai grave de boală. Iată ce poţi face până ajungi la medic

În primul rând, nu este indicat să-i administrezi antibiotice fără acordul medicului.

Îi poţi ameliora crizele de tuse încurajându-l să bea cât mai multe lichide şi să consume dropsuri speciale pentru eliberarea căilor respiratorii de agenţi iritanţi.

Utile în acest caz sunt şi siropurile din plante, cum este pătlagina, care poate opri tusea şi face ca eliminarea secreţiilor să fie mai uşoară.

Tot pentru acest efect se recomandă şi utilizarea umidificatorului în camera copilului.

Evită să-l expui într-un mediu în care se fumează şi se consumă băuturi alcoolice, acestea deshidratează organismul.

Vizita la medicul pediatru este obligatorie.

Doar în cazul suprainfecţiei bacteriene, medicul va recomanda administrarea unui tratament antibiotic.

1. Asigurând un regim alimentar echilibrat, bogat în betacaroten, vitamina C şi Zinc - la copilul mare, iar la nou-născut şi sugar este recomandată alimentaţia naturală (laptele matern conţine factori de protectie antiinfecţioasă);

2. Consumând cel putin 1.5 – 2 litri de lichide pe zi;

3. Evitând spaţiile foarte aglomerate şi, desigur, a contactului cu persoane care prezintă simptome respiratorii.

4. Plimbările în parc sunt recomandate în timpul zilei (când există câteva raze de soare) şi nu trebuie să fie foarte lungi. Se evită zilele ploioase şi vântul, pentru că acestea implică mobilizarea particulelor de praf, a virusurilor şi a microbilor;

5. Copilul trebuie să fie îmbrăcat cât mai adecvat, dar nu „înfofolit“;

6. Să nu uităm de măsurile minime de igienă, care ţin orice tip de îmbolnăvire la distanţă.