Ce trebuie să ştii despre aparatul de aerosoli

Prin inhalaţii făcute cu ajutorul aparatului de aerosoli numit şi nebulizator, ajung mai uşor la nivelul plămânilor medicamentele recomandate de pediatru pentru tratarea afecţiunilor respiratorii acute sau cronice. Administrate pe cale orală, aceleaşi substanţe active pătrund mai întâi în fluxul sangvin, de unde sunt direcţionate în corp, acolo unde este nevoie, ceea ce înseamnă că acţionează într-un timp mai lung.

Aparatul de aerosoli transformă medicamentele în aburi, mai precis microparticule care pătrund rapid la nivelul plămânilor şi a arborelui traheo-bronşic (laringe, trahee, bronhii, bronhiole), ceea ce face posibilă tratarea unor afecţiuni ca: astmul, sinuzita, gripa, alergia, boala pulmonară obstructivă, pneumonia, bronşita, laringita, bronşiolita. Ce îi poate reduce eficacitatea Pare uşor în teorie să foloseşti un astfel de aparat, însă nu toţi copiii acceptă acest tip de administrare a medicamentelor sub formă lichidă. Pot fi deranjaţi de zgomotele scoase de nebulizator sau de masca pe care trebuie s-o ţină pe faţă 10-15 minute. Cu răbdare, explicaţii şi jucării sau distracţii de moment, pentru cel mic aparatul de aerosoli va putea fi folosit fără probleme.

Este esenţial ca masca să acopere gura şi nasul celui mic şi să nu fie ţinută la distanţă, altfel se pierde o mare parte din substanţele active. De asemenea, dacă micuţul plânge, nu va mai putea respira îndeajuns de bine pentru ca tratamentul să fie făcut corect, fiind prin urmare ineficient.

De obicei, se recomandă administrarea prin nebulizare a corticosteroizilor, bronhodilatatoarelor (ventolin, flixotide, dexametazonă, adrenalină) sau a antibioticelor (gentamicină) diluate cu ser fiziologic. Dozele prescrise de medic trebuie administrate întocmai şi până când nu mai ies aburi din nebulizator, semn că substanţa a fost epuizată.

Unii părinţi sunt încurajaţi de rezultatele bune obţinute în trecut cu ajutorul aparatului de aerosoli şi aplică tratamentul asemănător la primele semne de boală respiratorie, fără a mai merge cu copilul la un consult pediatric. Dacă sunt prezente tusea sau secreţiile nazale abundente, aerosolii nu pot fi aplicaţi ca metodă de prevenire a unei afecţiuni respiratorii.

Citeşte şi: Cât de mult te ajută cura la salină

Pentru descongestionarea nasului, ajută o soluţie salină hipotonă, iar dacă tusea persistă 1-2 săptămâni, este nevoie de sfatul medicului. În plus, dacă la un alt episod de boală a avut efect pozitiv aplicarea unui amestec de ser fiziologic şi un medicament pe bază de cortizon, este posibil să nu fie tratamentul potrivit sau să nu mai fie vorba despre o inflamaţie de această dată.

Numai medicul decide perioada de tratament şi doza necesară în funcţie de gravitatea bolii, de tipul bolii şi de greutatea copilului.

Aplicarea tratamentului cu aerosoli fără sfatul medicului, o perioadă îndelungată, poate duce la scăderea imunităţii şi agravarea bolii, cu apariţia unor complicaţii.

Corticosteroizii administraţi pe cale inhalatorie sunt controversaţi. Sunt studii care afirmă că nu sunt indicaţi pentru că nu au niciun efect în a reduce spitalizarea sau simptomatologia, dar există, de asemenea, metaanalize care spun că administraţi precoce reduc inflamaţia şi durata bolii. (…) Efectul aşteptat este unul al scăderii inflamaţiei locale, de aceea, la administrarea pe cale inhalatorie este important întâi să acţioneze medicamentul cu efect bronhodilatator - adrenalina sau ventolinul - abia apoi, după minimum 7-10 minute să administrăm corticosteroidul (dexametazona sau fluticasona - flixotide). Nu se acceptă amestecarea celor 2 tipuri de substanţă pentru a nu sta copilul prea mult cu aparatul de aerosoli.