Alăptarea îi fereşte pe copii de boli

1 2 jpg jpeg

Primul lapte, numit şi colostru (lichid consistent, de culoare gălbuie), are o valoare nutritivă inegalabilă, oferindu-i copilului un număr mare de anticorpi de tipul imunoglobulina A (IgA) secretorie. Astfel, colostrul furnizează copilului între 5 şi 15 g/l de anticorpi IgA (la un adult se produc până la 3 g de astfel de anticorpi). Prin acest „transfer” de anticorpi, copilul va fi mai ferit de infecţii bacteriene şi virale (E.coli, salmonela). De asemenea, micuţul are un risc mai mic de a face alergii, astm, infecţii respiratorii sau ale urechilor. Pentru prematuri, laptele matern este o adevărată salvare. În cazul femeii care naşte înainte de termen, laptele este îmbogăţit natural cu până la 25 la sută mai multe substanţe nutritive (anticorpi, vitamine, săruri) decât în cazul celei care a născut la termen.

Laptele matern este mult mai uşor de digerat şi de asimilat decât laptele praf. De aceea, copilul este mai ferit de constipaţie, boli diareice acute şi de parazitoze intestinale. Riscul de diabet zaharat la copilul alăptat este cu până la trei ori mai mic, iar cel de infecţii urinare în primele şase luni este cu până la cinci ori mai mic. De asemenea, colostrul are un efect uşor laxativ, ajutând la eliberarea primului scaun al bebeluşului.

Femeile care alăptează au riscuri mai mici de a face osteoporoză, cancer de sân sau de ovar. De asemenea, alăptarea grăbeşte revenirea la normal a uterului după naştere şi este o metodă contraceptivă naturală. Efectul contraceptiv este valabil mai ales în primele şase luni, numai dacă femeia alăptează regulat, o dată la trei sau patru ore ziua şi cel puţin o dată la şase ore noaptea şi dacă nu s-a reinstalat ciclul menstrual.