VIDEO: Cum ne transformă Facebook copiii?

Toate datele statistice din lume conduc spre aceeaşi concluzie: copiii care petrec timpul liber pe reţelele de socializare riscă să aibă probleme de personalitate şi de socializare. Paradoxal, pilonul pe care este construit Facebookul este socializarea. Dezvoltatorii reţelei ne-au pus cu încredere la dispoziţie un loc virtual în care să facem schimb cu prietenii noştri de opinii, păreri, imagini, declaraţii.... Un adevărat portal de comunicare, corect? Greşit! Socializarea de pe Facebook nu impune aceleaşi reguli de de comunicare ca în viaţa reală.

Copiii „crescuţi” în legea Facebook nu vor avea pregătirea necesară pentru socializarea în viaţa reală. Pe Facebook eşti mai dezinhibat, mai puţin ruşinat de faptele tale şi de judecăţile tale. Din contră, te încântă şi te impulsionează că există cineva dincolo de monitor care îţi citeşte părerile, plângerile, nemulţumirile... Situaţie pe care n-o întâlnim în viaţa de zi cu zi.

Aptitudini sociale mai scăzute

Cum ar fi să ne trezim la fiecare jumătate de oră exprimându-ne liber către sute de persoane ceea ce simţim ori ne dorim? Ori să ne anunţăm toţi prietenii, colegii sau vecinii de fiecare dată când vrem să ieşim în oraş? „Facebook nu necesită aceleaşi aptitudini sociale pe care ni le cere viaţa reală. În plus, ne va deteriora abilitatea de comunicare şi de dezvoltare a relaţiilor de prietenie”, susţine Susan Adele Greenfield, cercetător în neuroştiinţe la Colegiul Lincoln, Oxford.

Aceasta susţine şi că, în timp, creierul unui copil dependent de reţelele de socializare se va modifica, dezvoltându-şi anumite regiuni necesare pentru falsa comunicare de pe Facebook, în detrimentul zonelor necesare pentru „supravieţuirea” în lumea reală. Pare plauzibil dacă ne gândim la studiile care au arătat că taximetriştii din Londra, nevoiţi să ţină minte numele a mii de străzi, au partea creierului responsabilă cu memorarea.

Rezultate mai slabe

Nu în ultimul rând, s-a demonstrat că Facebookul afectează rezultatele la învăţătură. „Studii de specialitate au demonstrat că adolescenţii şi copii care utilizează frecvent Facebookul au rezultate mai slabe la învăţătură, sunt mai bolnăvicioşi şi mai expuşi simptomelor şi afecţiunilor mentale. Concluziile arată corelarea nu doar cu narcisismul, tulburarea de personalitate antisocială, tulburarea bipolara, tulburarea de personalitate borderline, ci şi cu multe alte boli”, subliniază Simina Munteanu, psiholog clinician Mental Health Clinic, din Bucureşti. Cum intervii?

Dacă mai ţii cont şi de faptul că orele petrecute pe Facebook fură din timpul alocat ieşirilor în oraş ori hobby-urilor mai sănătoase şi mai active, atunci tabloul este complet. Accesul la lumea virtuală trebuie cumva controlat şi limitat, nu? Dar cum? Nu-i poţi interzice direct, pentru că te vei izbi de un val de rezistenţă şi rebeliune.

Îi poţi cere prietenia pe Facebook, dar ţine minte: reţetele de socializare au atâtea setări încât te poate bloca să-i vezi activitatea. Aşa că stabileşte-i o limită de timp pe zi pe care s-o petreacă în faţa calculatorului, pe care i-o reaminteşti frecvent. În această probelmă, comportă-te ca un părinte, şi mai puţin ca un prieten.

Fii ferm şi stabileşte pedepse dacă depăşeşte timpul alocat Facebookului. Ocupă-i timpul peste vară. Sunt atâtea cursuri în ţară la diferite cluburi unde-l poţi înscrie. Sau adoptă metoda vestică: găseşte-i un jos peste vară care să-l ţină ocupat şi să-i ofere şi bani de buzunar. De asemenea, aşa cum l-ai educat să zică „Bună ziua” sau „Mulţumesc”, învaţă-l câteva reguli de bună conduită pe reţelele de socializare:

- nu are voie să adauge poze cu alte persoane fără să le obţină consimţământul.

- nu are voie să posteze fraze cu tentă agresivă şi rasistă.

- îi este interzis să comenteze negativ şi să ridiculizeze pe cineva.

Copiii „crescuţi” în legea Facebook nu vor avea pregătirea necesară pentru socializarea în viaţa reală.