Tiroida este o glandă endocrină aflată la baza gâtului şi care are formă de fluture. În ciuda dimensiunilor sale reduse, o greutate de 25-30 de grame în cazul adulţilor, această glandă joacă un rol vital în funcţionarea optimă a organismului uman.

Dr. Alina Rusu, medic specialist endocrinolog al clinicii DigestMed, explică faptul că fiecare organ din corpul uman are nevoie de hormonii produşi de glanda tiroidă. Aceşti hormoni sunt necesari dezvoltării încă din stadiul intrauterin şi controlează funcţii biologice precum: 

  • Temperatura corpului; 

  • Activitatea cardiacă (stimulează contractilitatea miocardului şi pulsul); 

  • Respiraţia (reglează rata şi amplitudinea respiraţiilor); 

  • Tranzitul intestinal optim; 

  • Nivelul de calciu din sânge; 

  • Metabolismul colesterolului şi al trigliceridelor; 

  • Formarea celulelor roşii (eritrocitele). 

În timpul sarcinii, mai ales în prima parte a acesteia, fătul depinde exclusiv de hormonii tiroidieni produşi de către organismul mamei. Pentru o dezvoltare intrauterină sănătoasă a fătului este necesară asigurarea necesarului de hormoni tiroidieni. Astfel, chiar dacă mama nu ştie dacă suferă de o boală care afectează această glandă, este indicat ca ea să se adreseze unui medic endocrinolog înainte de a rămâne însărcinată sau imediat ce a aflat că este însărcinată”, explică dr. Alina Rusu. 

Femeile au un risc mai crescut de a suferi de o boală tiroidiană 

Statisticele Asociaţiei Americane a Endocrinologilor Clinicieni (AACE) indică faptul că femeile au un risc mai mare decât bărbaţii de a suferi de o boală tiroidiană. Mai exact, riscul unei femei de a suferi de o astfel de afecţiune este de cinci până la opt ori mai mare decât cel al unui bărbat. 

Din nefericire, cauza acestei diferenţe în ceea ce priveşte riscul accentuat al femeilor de a avea probleme cu glanda tiroidă nu a fost identificată cu exactitate. Conform Dr. Rusu, specialiştii din domeniu sunt de părere că hormonii estrogeni joacă un rol important, chiar dacă nu au putut demonstra o legătură clară. 

Disfuncţiile tiroidiene sunt, de asemenea, mult mai frecvente în cazul persoanelor care suferă de tiroidită autoimună. Din nou, femeile prezintă un risc mult mai ridicat de a suferi de o astfel de afecţiune, iar mecanismul cauzal încă nu a fost pe deplin înţeles. 

Controlul medical regulat al funcţiei tiroidiene este indicat femeilor, indiferent dacă intenţionează să rămână însărcinate sau nu. Un astfel de control se impune având în vedere riscul mult mai ridicat al femeilor de a prezenta anomalii legate de producţia hormonilor tiroidieni. 

Tiroida şi sănătatea bebeluşilor 

În prima parte a vieţii intrauterine, fătul depinde în mod exclusiv de hormonii secretaţi de către glanda tiroidă a mamei. În această perioadă glanda tiroidă a bebeluşului este în formare şi după 12-14 săptămâni de sarcină aceasta devine un organ funcţional. 

Corpul bebeluşilor are nevoie de hormonii tiroidieni pentru dezvoltarea optimă a organelor. Aceşti hormoni joacă un rol vital şi la nivel neuropsihic şi pot determina aspecte care vizează dezvoltarea creierului, a cogniţiei şi chiar coeficientul de inteligenţă (IQ). 

Nediagnosticate şi netratate corespunzător, problemele tiroidei de care suferă mama (hipotiroidia sau hipertiroidia) au un efect negativ asupra sănătăţii bebeluşului. Din cauza unor disfuncţii tiroidiene există riscul ca sarcina să se oprească din evoluţie sau chiar să survină o naştere prematură. Chiar dacă sarcina este dusă până la capăt tot există riscul ca naşterea să fie dificilă şi ca bebeluşul să sufere, la rândul său, de o afecţiune a tiroidei. 

În cazul nou-născuţilor, hipotiroidia este o cauză frecventă, dar potenţial reversibilă, a retardului mental. Diagnosticarea şi tratarea cât mai rapidă a acestei afecţiuni poate asigura o recuperare rapidă a eventualelor deficite cognitive. 

Sarcina şi deficienţele tiroidiene 

Gravidele care nu au fost diagnosticate cu deficienţe ale tiroidei nu au nevoie neapărat de un consult endocrinologic şi este de preferat ca medicul de familie sau cel ginecolog să dozeze TSH şi FT4. În funcţie de valorile acestora să determine dacă un astfel de consult se impune. 

Urmărirea modului în care sarcina evoluează este necesară în cazul femeilor care au fost diagnosticate cu tiroidita autoimună,  hipotiroidie sau hipertiroidie. Ignorarea acestor diagnostice pe perioada sarcinii are efecte minime asupra mamei, dar care se pot dovedi extrem de serioase pentru bebeluşi. 

Există cazuri în care o glandă care funcţiona normal înainte de sarcină să nu facă faţă cerinţelor crescute de hormoni tiroidieni din perioada sarcinii. În aceste cazuri este nevoie de tratament, care să suplinească hormoni produşi de către mamă. De cele mai multe ori, după naştere, glanda tiroidă îşi reia funcţia normală şi tratamentul nu mai este necesar. În cazuri rare, această deficienţă poate persista şi după naştere, fiind nevoie de tratament continuu. Nu este o boală gravă şi dacă este tratată corespunzător nu scade calitatea vieţii şi nu are efecte negative pentru celelalte organe.”, adaugă Dr. Alina Rusu.