Aproximativ 20% din populaţia României se confruntă cu dureri de stomac, acestea putând fi resimţite ca arsură, presiune, senzaţie de prea plin, jenă sau pur şi simplu durere.

„Cauzele durerii de stomac sunt diverse, de la dereglări funcţionale la gastrită de diferite cauze, ulcer peptic şi cancer. Conform studiilor endoscopice, mai mult de 70% din pacienţii cu durere de stomac au dispepsie funcţională; cu alte cuvinte, deşi persoanele respective au durere de stomac, nu se decelează o boală organică. Sub 10% din pacienţii cu dureri de stomac au ulcer şi la mai puţin de 1% se identifică o tumoră. 
 
Durerea în abdomenul superior poate să apară însă şi în afecţiuni colecistice (colecistită, litiază biliară), pancreatice (pancreatită acută sau cronică, tumori de pancreas, formaţiuni chistice), hepatice (tumori hepatice, tromboză de vena porta), sau cu originea în intestinul subţire sau gros (ulcer duodenal, duodenită, intestin iritabil, tumori intestinale, apendicită acută). Caracterele durerii şi examenul clinic nu pot stabili întotdeauna apartenenţa durerii şi atunci apelăm la analize, la explorări imagistice (ecografie abdominală, CT/RMN) sau la explorări endoscopice,” afirmă Dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterolog în cadrul Clinicii DigestMed.
 

Afecţiuni grave care se pot ascunde în spatele banalei dureri de stomac

 
Există cazuri în care durerea de stomac ascunde afecţiuni grave, motiv pentru care este important să fim atenţi la anumite semne de alarmă. 
 
Pacientul ar trebui să se îngrijoreze dacă durerea de stomac debutează la vârsta de peste 45-50 de ani, dacă resimte tulburări la înghiţire, anemie, dacă are un istoric familial de cancer gastric, dacă se confruntă cu o scădere neintenţionată în greutate, cu vărsături persistente, ori dacă asociaza sângerare digestiva superioara, situaţie în care varsă sânge roşu sau digerat, cu aspect de zaţ de cafea, ori are scaune negre, lucioase ca păcura, cu sânge digerat.
 
„Probabil boala de care ne temem cel mai mult este cancerul gastric, care adesea este diagnosticat în stadii avansate şi are un prognostic prost, cu o rată de supravieţuire de aproximativ 27% la 5 ani. În alte situaţii poate fi vorba despre o patologie tumorală cu altă origine (ficat/pancreas/colecist) sau despre o afecţiune acută care necesită evaluare şi intervenţie medicamentoasă sau chirurgicală promptă (colecistită acută, pancreatită acută, apendicită acută); în toate aceste situaţii, durerea poate avea aceeaşi localizare ca durerea de stomac şi ne poate „păcăli”.
 
Tocmai de aceea, prezentarea la medicul specialist este recomandată pentru evaluare completă şi diagnostic precis. Chiar în absenţa semnelor de alarmă, dacă durerea nu cedează la măsuri de dietă şi tratament simptomatic este important să ne prezentăm la medicul specialist pentru investigaţii şi tratament specific,” adaugă Dr. Elena Ciupercă. 
 

Factori de risc asociaţi durerilor de stomac

 
Alimentaţia necorespunzătoare, cu mese „sărite”, cu consum crescut de alimente acre sau iuţi, băuturile carbogazoase, fumatul, alcoolul şi stresul pot contribui la apariţia şi persistenţa durerilor de stomac. 
 
„O cauză frecventă a afecţiunilor stomacului este o bacterie extrem de răspândită, Helicobacter pylori. Din păcate, incidenţa infecţiei cu Helicobacter pylori se menţine crescută în ţara noastră, la aceasta contribuind şi tratamentele incomplete sau inadecvate folosite. 
 
O altă cauză pentru durerile de stomac o reprezintă folosirea medicamentelor antialgice şi a aspirinei în doză mică în afecţiunile cardiologice. Persoanele în vârstă au frecvent boli osteoarticulare degenerative şi/sau boli cardiace şi primesc atât antialgice, în special antiinflamatoare nonsteroidiene cât şi aspirină în doză cardiologică; acestea pot da dureri de stomac, eroziuni sau chiar ulcer gastric,” afirmă Dr. Elena Ciupercă. 
 

Dieta recomandată persoanelor care au frecvent dureri de stomac

 
Menţinerea unui program de mese regulate, la aproximativ 3-4 ore distanţă, lipsa exceselor, evitarea alimentelor care cresc secreţia acidă la nivelul stomacului (condimente iuţi, alimente acre, băuturi carbogazoase, cafea, alcool) şi a celor care reduc evacuarea stomacului, ducând astfel la distensia lui (grăsimi, dulciuri concentrate) sunt măsuri importante în cazul persoanelor care se confruntă frecvent cu dureri de stomac.
 
„De asemenea, atunci când avem nevoie de un medicament pentru durere se recomandă să îl luăm după masă, cu multă apă şi doar când este într-adevăr necesar; este bine să optăm pentru analgezicele care afectează mai puţin stomacul, cum este acetaminofenul (Paracetamol).
 
Atunci când durerile sunt uşoare şi nu sunt prezente semne de alarmă putem încerca să le calmăm prin măsuri de dietă şi tratament cu medicamente care se pot achiziţiona fără prescripţie medicală. Din această categorie fac parte antiacidele şi medicamentele antisecretorii (fie de tipul antihistaminicelor anti receptori H2, cum este famotidina, fie de tipul inhibitorilor de pompă de protoni: omeprazol, lansoprazol, pantoprazol, esomeprazol). Un astfel de tratament fara presciptie si evaluare medicala se ia pe termen scurt, de maxim 4-6 săptămâni”, avertizează Dr. Elena Ciupercă.