Crezi în zicala: „Cea mai bună legumă e porcul”? Carnea este o sursă bogată de proteine şi vitamine, dar gândeşte‑te de două ori înainte de a alege o friptură cât farfuria. În exces, carnea îţi poate afecta inima şi poate creşte riscul de cancer.

Bună, dar cu măsură

Carnea este bogată în proteine, vitamine şi minerale, fiind o sursă importantă de energie. Prin consumul de carne, îţi asiguri necesarul de vitamine din complexul B, vitaminele A şi D şi de minerale, precum fier, potasiu, zinc şi fosfor. Cu toate acestea, dacă faci abuz, în special de carne de vită sau de porc, vei asimila grăsimi saturate, acestea fiind un factor favorizant pentru bolile de inimă.

Care sunt cantităţile recomandate?

Dieta ta zilnică poate să includă două porţii de proteine, care trebuie să provină atât din surse animale, cât şi vegetale. Ideal ar fi însă să nu mănânci zilnic carne, ci o dată sau de două ori pe săptămână şi în cantităţi moderate. De asemenea, cel mai bine ar fi să alegi carnea de pasăre, peştele sau cea de vită fiartă. Iată câteva exemple recomandate pentru o singură porţie:

- 100 g de carne roşie fără os (vită slabă, miel sau porc);
- 100 g de carne de pasăre fără os;
- 100 g de peşte (somon, sardine sau ton).

Atenţie! Se digeră greu

Carnea este greu de digerat, fiind nevoie de 15-20 de ore pentru a fi absorbită în intestin. Prin procesul de digestie, multe dintre toxinele din carne sunt acumulate în ficat, rinichi şi în intestinul gros. De aceea, dacă vei mânca prea multă, poţi avea şi probleme, precum constipaţie, tulburări gastrice, intestinale, pancreatice şi ale sistemului biliar.

De câte proteine ai de fapt nevoie?

Un raport al Uniunii Internaţionale a Ştiinţelor Nutriţiei arată că necesarul de proteine pentru un bărbat adult trebuie să fie în jur de 60 g, iar pentru o femeie de 45 g pe zi. Paralel, un studiu realizat de Centrul Mondial de Cercetare a Cancerului a arătat că poţi preveni apariţia unor tipuri de cancer dacă vei mânca maximum 500 g de carne roşie, puţin procesată, pe săptămână.

Cum să faci alegerea potrivită?

-Baconul conţine 16 g de grăsime la 100 g de produs. Acesta are un conţinut ridicat de sare şi nitraţi. Consumă-l în cantităţi mici.

- Carnea de vită are circa 5 g de grăsime la 100 g, jumătate din această cantitate fiind grăsimi mononesaturate, care ajută la menţinerea sănătăţii inimii. Este recomandat să incluzi cantităţi moderate de carne slabă de vită în dietă.

- Puiul fără piele are 3 g de grăsime la 100 g, fiind o bună sursă de nutrienţi.

- Şunca presată are 3 g de grăsime la 100 g şi un conţinut ridicat de sare. Poate avea şi un adaos mare de aditivi. Consumă şuncă doar ocazional.

- Carnea de miel este destulde grasă (8 g de grăsime la 100 g), însă, potrivit specialiştilor, poate fi inclusă în alimentaţie cu moderaţie.

- Organele, mai ales rinichii şi ficatul, sunt mai sărace în grăsimi decât carnea şi sunt bogate în vitamina A şi în fier.

- Carnea de porc are 4 g de grăsime la 100 g. Este indicat să consumi ocazional muşchi şi pulpă degresată.

- Cârnaţii conţin 25 g de grăsimi la 100 g şi la prepararea lor sunt folosiţi aditivi, emulgatori şi sare. Evită pe cât posibil consumul lor.

Doctor Click! vă sfătuieşte

În funcţie de greutate şi de nivelul zilnic de mişcare putem mânca între 100 şi 150 g de carne pe zi. Consumul în exces duce la un aport caloric suplimentar, iar în timp, la obezitate. Carnea conţine, pe lângă proteine, şi o proporţie semnificativă de lipide saturate, care cresc riscul de ateroscleroză.

Consumul exgerat de carne determină un tranzit intestinal lent, cu apariţia constipaţiei cronice. Poate apărea şi halena, deoarece produsul final după metabolizarea cărnii este amoniacul, care se elimină şi respirator. Carnea de animal tânăr favorizează apariţia gutei. Când carnea este consumată sub formă de mezeluri sau semipreparate, conţinutul caloric se poate dubla şi creşte aportul de sare, periculos în caz de hipertensiunie arterială.