Când devine deshidratarea periculoasă pentru sănătate

1 shutterstock 1292227048 jpg jpeg

Vara, riscul de pierderi de lichide din organism este mai mare, din cauza temperaturilor ridicate şi a transpiraţiei abundente. Nu neglija deshidratarea, pentru că duce la apariţia unor complicaţii diverse.

Corpul uman este format din 60% apă. Hidratarea este esenţială pentru buna funcţionare a organismului, toate celulele având de suferit când necesarul de apă este redus. Deshidratarea se manifestă când aportul de lichide este insuficient sau când pierderea acestora este prea mare. Vara, suntem mai expuşi deshidratării, din cauza temperaturile ridicate. Consumul redus de apă, febra, diareea, vărsăturile, activitatea fizică intensă, unele tratamente (diuretice, laxative) sunt principalele cauze ale deshidratării. Copiii, vârstnicii, bolnavii cronici (precum cei cu diabet), alcoolicii şi muncitorii în aer liber sunt mai expuşi riscului de deshidratare.

Oboseala şi durerile de cap, printre simptome

Primele semne ale deshidratării sunt setea şi gura uscată. Mai pot să apară:  dureri de cap, oboseală, greaţă, cearcăne şi o uşoară pierdere în greutate (mai mică de 5% din greutatea corpului). La sugari, mai ales la cei mai mici de 6 luni, deshidratarea se manifestă printr-un comportament neobişnuit: dorm mult, se trezesc greu. De asemenea, micuţii deshidrataţi respiră mai repede, sunt palizi, au ochii încercănaţi.  

Poate avea complicaţii multiple

Deshidratarea poate duce la apariţia unor complicaţii precum:

·  Insolaţia. Când lipsa consumului suficient de apă se asociază cu statul în soare, pericolul de apariţie a insolaţiei este mai mare.

· Probleme renale sau urinare. Deshidratarea prelungită sau repetată poate provoca infecţii ale tractului urinar, pietre la rinichi şi chiar insuficienţă renală.

· Scăderea capacităţii intelectuale. În cazul în care pierdem doar 2% din cantitatea de lichide a corpului putem avea tulburări de memorie pe termen scurt şi lung, probleme de concentrare şi lipsă de energie.

- La vârstnici, deshidratarea poate agrava bolile preexistente, mai ales pe cele cardiace, renale şi neurologice.

Consecinţe severe

Deshidratarea gravă poate duce la disfuncţionalitatea anumitor organe vitale precum inima, creierul şi ficatul. Febra, durerile de cap, absenţa urinării, dispariţia transpiraţiei, pulsul rapid, scăderea tensiunii arteriale, ameţelile, agitaţia, apatia sunt simptome ale deshidratării severe. De asemenea, pot să apară tromboze (formarea de cheaguri) coronariene, convulsii, colaps rapid, pierderea cunoştinţei. În cazuri extreme, survine decesul.

Măsuri de prim-ajutor

În cazul în care deshidratarea este moderată, persoana afectată trebuie să stea întinsă într-o încăpere răcoroasă, să îi fie aplicate comprese reci pe frunte şi încheieturi. Pierderile de lichide şi de săruri trebuie compensate prin consum de apă, sucuri şi supe. Aportul de lichide trebuie suplimentat până la dispariţia semnelor deshidratării. În cazul copiilor se recomandă administrarea de soluţii de rehidratare orală disponibile la farmacie. Dacă starea nu se ameliorează, copilul trebuie dus la medic.  

Ce trebuie să faci pentru a o preveni

- Anticipează nevoia crescută de apă – în caz de efort fizic, căldură, boală;

- Bea 1 pahar sau 1 cană cu apă la fiecare oră, înainte să apară setea;

 - Apa sau lichidele trebuie să fie la temperatura camerei, consumate în cantităţi mici – băuturile prea reci sau în cantităţi prea mari sunt mai puţin asimilate;

 - Evită alcoolul, pentru că deshidratează;

- Tratează febra, vărsăturile şi diareea.