Copilul care nu demult se juca în parc şi îi scria lui Moş Crăciun a crescut, parcă peste noapte, şi acum îl surprinzi în îmbrăţişări pasionale, la poarta casei sau în camera lui. Mulţi părinţi sunt complet debusolaţi când fiica lor de 15 ani vrea să rămână peste noapte la prietenul ei, cu un an mai mare.

Deşi sexualitatea precoce îi îngrijorează pe mulţi dintre părinţii adolescenţilor timpurilor noastre, ea rămâne, de multe ori, un subiect tabu, despre care nu se vorbeşte aproape deloc nici acasă şi nici în instituţiile de învăţământ. Astfel, într-o lume a tentaţiilor care răsar la tot pasul şi a maturizării precoce, mulţi adolescenţi îşi încep viaţa sexuală devreme, fără a fi conştienţi de riscurile pe care le presupune acest pas. Statisticile ultimilor ani arată că un număr semnificativ de copii au primul contact sexual la vârste fragede - băieţii începând chiar cu vârsta de 11 ani şi fetele de la 12, fără să fie suficient pregătiţi pentru această experienţă.

Vârsta trecerii de la copilărie la maturitate

Adolescenţa reprezintă o fază delicată de tranziţie între copilărie şi maturitate, în care tinerii îşi dezvoltă personalitatea şi îşi construiesc identitatea. Sexualitatea este o componentă delicată a acestui ansamblu complex de procese fizice, chimice şi psihice, care este organismul unui adolescent. De aceea, psihologii sunt de părere că este foarte important ca părinţii să fie cât mai deschişi faţă de adolescent, să discute fără sfială despre toate problemele pe care le are acesta şi să-i atragă atenţia asupra riscurilor pe care le presupune un contact sexual prematur.

Riscuri pentru sănătate

În perioada pubertăţii, organele genitale încep să îşi dezvolte funcţia. Unii specialişti spun că este important ca aceste organe să ajungă la maturitatea necesară pentru a-şi exercita funcţia, altfel există riscul ca acestea să sufere modificări ireversibile. Există studii a căror concluzie a fost că femeile care şi-au început viaţa sexuală înainte de a împlini 16 ani prezintă un risc mai mare de a dezvolta cancere genitale, inclusiv de col uterin.

Explicaţia ar fi că celulele aflate în plin proces de maturizare au fost afectate atât fizic, cât şi chimic, prin modificări hormonale.

Riscurile la care se supun tinerii care îşi încep viaţa sexuală prematur diferă în funcţie de de genul fiecăruia. Ele apar totuşi şi la băieţi, deşi aparent sunt mai mici:

- Experienţele nefaste pot afecta comportamentul sexual.

- Pot să apară dereglări ale funcţiei erectile şi în privinţa ejaculării.

- Apare riscul de infectare cu diverse microorganisme, infecţii care fac parte din categoria bolilor cu transmitere sexuala şi care pot fi grave.
În cazul fetelor pot apărea:

- Fluctuaţii hormonale care modifică ciclul menstrual: dereglări menstruale, menstruaţie prelungită sau neregulata, menstruaţie dureroasă.

- Când tinerii nu au suficiente cunoştinţe şi suficientă răbdare în privinţa preludiului, pot să rezulte rupturi vaginale, de la simple fisuri până la rupturi grave, care implică şi vasele arteriale, uneori chiar cu sângerări masive.

- Fetele pot să aibă o sensibilitate crescută şi să devină mai vulnerabile faţă de infecţiile vaginale, mai ales a candidozelor.

- Există riscul de infectare cu diverse microorganisme, infecţii care fac parte din categoria bolilor cu transmitere sexuala şi care pot fi grave.

Comunicarea cu părinţii este esenţială

Pentru a evita o experienţă sexuală prea timpurie, comunicarea deschisă dintre părinţi şi copilul ajuns la vârsta adolescenţei este esenţială, spun experţii.

Discuţiile în familie şi sprijinul părinţilor îl ajută pe adolescent să fie mai sigur pe el în relaţia cu sexul opus şi să aibă discernământul necesar pentru a-şi urma propriile sentimente, în loc să cedeze presiunii grupului de prieteni sau a unui partener insistent.

Tot astfel el va putea înţelege că sexualitatea şi ceea ce presupune ea nu este nicidecum un păcat sau ceva rău dar, ba chiar poate aduce cu sine momente şi trăiri extraordinare. Cu o condiţie: ca ambii parteneri să ştie ce implică o relaţie sexuală, iar trupurile lor să fi atins maturitatea necesară împlinirii acestui act.

Opinia specialistului

Diana Ioaneş, psiholog principal şi supervizor în psihologie educaţională şi consiliere şcolară, www.cabinet-psihologie-bucuresti.ro

A fi părintele unui adolescent nu a fost parcă niciodată o sarcină atât de grea ca în zilele noastre. Multitudinea de surse informaţionale cu care adolescenţii sunt bombardaţi zilnic (reviste, filme, internet), accesul facil la tutun, alcool, droguri, coroborate cu lipsa de timp a majorităţii părinţilor, au facut din adolescenţă o perioadă care nu e uşor de traversat.

Una dintre problemele acestei vârste o constituie starea de confuzie şi de vinovăţie privind relaţiile sexuale, datorată unei duble presiuni: presiunea declanşată de maturitatea biologică a organismului, căreia i se alătură stimulările oferite de către mediul social, mass-media şi presiunea exercitată de familie, şcoală, racordată valorilor moralităţii sexuale, care încearcă să interzică sau să întârzie sexualitatea. La aceasta se mai adaugă şi presiunile grupului de vârstă, care pot incita şi valoriza astfel de experienţe.