Analizele urinei sunt recomandate de medic fie ca examinare de rutină, fie pentru a diagnostica sau monitoriza infecţiile tractului urinar sau afecţiunile renale.

Când îţi faci analizele anuale, medicul de familie îţi va recomanda şi sumarul de urină. Însă acesta te poate trimite la analize de urină şi atunci când te prezinţi cu simptome precum durerile abdominale sau lombare, urinare frecventă sau dureroasă, sânge în urină sau cu prezumţia de sarcină. De asemenea, analizele de urină se fac şi la internarea în spital sau înainte de intervenţii chirurgicale.

Analizele urinei: cum se procedează

Pentru acest tip de analiză nu este nevoie de o pregătire specială. Bacteriile şi celulele aflate pe pielea din jurul uretrei, precum şi scurgerile menstruale, pot contamina mostra de urină, aşa că e bine ca zona să fie curăţată în prealabil. Urina se colectează într-un recipient steril de la farmacie, din prima urină de dimineaţă. Se poate folosi şi urina din alt moment al zilei, mai ales dacă medicul face o recomandare în acest sens, însă în cea de dimineaţă se văd cel mai clar posibilele anomalii. Lasă să curgă în toaletă primul jet, apoi colectează până umpli recipientul şi du-l la centrul de analize cât mai repede, în cel mult o oră.

Ce se poate depista prin analiza urinei

Urina este produsă de rinichi, care filtrează deşeurile, reglând nivelul de apă din corp şi salvând proteine, electroliţi şi alţi compuşi pe care corpul îi poate refolosi. Orice substanţă de care nu e nevoie este eliminată prin urină. Multe afecţiuni pot fi depistate în stadii incipiente prin identificarea substanţelor care nu sunt în mod normal prezente în urină şi prin măsurarea nivelurilor anormale ale anumitor substanţe.

Glucoza, proteinele, bilirubina, globulele roşii şi albe, nisipul sau bacteriile pot fi prezente în urină din mai multe motive: fie există un nivel ridicat al substanţei în corp, care încearcă să o elimine prin urină, fie este prezentă o boala renală sau o infecţie urinară.

Analizele urinei cuprind trei faze de testare: evaluarea vizuală a culorii şi clarităţii urinei, examinarea chimică şi examinarea microscopică. Aceasta din urmă se realizează de obicei atunci când s-a găsit ceva anormal în prima sau în a doua fază a testării sau dacă medicul a cerut special această examinare.

Rezultatele analizelor urinare trebuie duse spre interpretare medicului care le-a solicitat. Dacă există anumite suspiciuni de boală, acesta va corela analizele cu simptomele pacientului şi va face recomandări medicale ulterioare. Dacă analiza de urină iese normală, rezultatul poate indica starea de sănătate bună a pacientului. Însă un rezultat bun nu este mereu o garanţie a lipsei afecţiunilor, deoarece pacientul ar putea să elimine anumite substanţe mai târziu de-a lungul zilei, nu în urina de dimineaţă.