De ce e atât de greu să trecem peste copilărie? Psihologul explică

Copilăria este cea mai fericită perioadă din viața unui om sau, cel puțin, așa se spune. Pe de o parte, bătrânii și toți cei care susțin această idee au dreptate, fcopilăria fiind vârsta la care suntem deschiși cel mai mult spre nou, spre aventură, spre a găsi frumosul în orice. Problema, în schimb, apare când contextul în care se desfășoară copilăria nu este prielnic, fiind plin de certuri, lovituri, plecări inopinate ale părinților sau chiar divorțul acestora.

Astăzi, copiii sunt martorii unor schimbări foarte rapide, la care sunt nevoiți să se adapteze, iar modul în care se face această adaptare depinde extrem de mult de mediul în care cei mici trăiesc. Orice factor stresor poate încetini dezvoltarea celor mici sau chiar o poate bloca, deoarece energia se concentrează pe a face față stresului, nu pe deezvoltarea diverselor organe.

Cum îi afectează pe copii relația părinților

La începutul vieții, copiii sunt asemenea unor bureți care preiau și își însușesc orice informație pe care o primesc. Acesta este motivul pentru care mediul în care crește un copil are un impact hotărâtor asupra creșterii și dezvoltării lor. Pentru că vorbeam mai sus despre stres, este foarte important să se diferențieze între tipurile de stres. Acestea sunt stresul pozitiv și cel negativ. Stresul pozitiv este cel care antrenează reziliența. Reziliența nu este o trăsătură înnăscută, ci formată de-a lungul vieții, motiv pentru care poate și e necesar să fie antrenată. Stresul negativ, pe de altă parte, este starea prelungită de tensiune și de anxietate, care duce la eliberarea unei cantități excesive de cortizol. Revenind la copilărie, certurile între părinți, nesiguranța zilei de mâine, folosirea copilului ca armă împotriva partenerului provoacă distres (stres negativ), care împiedică dezvoltarea armonioasă a celui mic.

Adversitatea copilăriei – ce este?

Copilăria petrecută într-un mediu toxic va fi percepută de adult ca o perioadă de maxim distres, când toate mecanismele lui de apărare au fost puse la încercare. De asemenea, una dintre reacțiile firești, aceea de a pleca, este greu de imaginat. Astfel, copilul rămas în respectivul mediu va dezvolta o adversitate față de acea perioadă din viață.

Foarte importante în apariția unei reacții de respingere față de copilărie sunt durata factorului care provoacă distresul, recurența acestuia, precum și tipul de experiență. Cantitatea de cortizol emanată este direct proporțională cu stresul, motiv pentru care tipul experienței este esențial.

Text scris de Sima Simina-Maria, psiholog

BIBLIOGRAFIE

1. Nelson, C. A., Bhutta, Z. A., Harris, N. B., Danese, A., & Samara, M. (2020). Adversity in childhood is linked to mental and physical health throughout life. BMJ: British Medical Journal, 371, 1–9. https://www.jstor.org/stable/27239695

2. Kong, R., Coppinger, A., & withheld, N. (2016). ASK THE BRAINS. Scientific American Mind, 27(1), 70–72. https://www.jstor.org/stable/24945344