Tratarea gastritei se face în funcţie de cauză
Tratarea gastritei depinde de cauza ei, medicii indicând terapii bazate pe antibiotice, inhibitori de pompă de protoni, blocanţii histaminei 2 sau antiacide.
Gastrita este o afecţiune care se instalează atunci când mucoasa stomacului se inflamează. Poate să apară brusc şi atunci poartă numele de acută sau treptat, de-a lungul timpului, şi atunci este cronică. Tratarea gastritei se face într-un timp relativ scurt, însă netratată poate produce neplăceri ani la rând. Printre simptomele gastritei se numără arsura sau durerea în partea superioară a stomacului, care se poate calma sau înrăutăţi în funcţie de alimentele sau băuturile consumate, greaţa, vărsăturile şi o senzaţie de balonare în partea de sus a stomacului.
Factorii care cresc riscul de gastrită sunt infecţiile bacteriene, administrarea regulată de analgezice, vârsta (mucoasa stomacală tinde să se subţieze odată cu înaintarea în vârstă), consumul excesiv de alcoo, stresul, alte boli. Netratată, gastrita poate duce la ulcere sau la hemoragii gastrice. Anumite forme de gastrită cronică cresc riscul de cancer la stomac. Un consult medical este imperativ dacă persoana cu gastrită începe să vomite sânge sau observă sânge în fecale.
Tratarea gastritei se face prin reducea cantităţii de acid gastric
Pentru tratarea gastritei, medicii apelează la mai multe tipuri de medicamente. În cazul în care gastrita e declanşată de infecţia cu bacteria Helicobacter Pylori, medicul va recomanda o schemă de tratament care va conţine două antibiotice (claritromicină şi amoxicilină sau metronidazol) şi un inhibitor de pompă de protoni (esomeprazol, lansoprazol). Acesta din urmă blochează acea parte a celulei care produce acidul gastric şi permite astfel vindecarea mucoasei stomacale.
Dacă gastrita este declanşată de consumul mare de alcool, antiinflamatoare nesteroidiene sau de stres, se impune renunţarea la aceşti factori şi respectarea tratamentului recomandat de medic. Tratarea gastritei se poate face în aceste cazuri cu blocanţi ai histaminei 2 (ranitidină), inhibitori de pompă de protoni sau antiacide.
Pentru a susţine tratarea gastritei, se recomandă şi câteva schimbări în stilul de viaţă, precum: mese mai frecvente şi porţii mai mici, evitarea alimentelor iritante (condimente, zahăr, prăjeli, grăsimi), renunţarea la fumat şi discuţia cu medicul pentru modificarea schemelor de tratament existente pentru alte boli, dacă acestea includ medicamente care cresc riscul de gastrită.
Anumite cercetări au arătat că usturoiul înghiţit crud şi pisat alină simptomele gastritei, la fel şi probioticele (iaurt, kefir, varză murată). Pentru a reduce prevalenţa bacteriei Helicobacter Pylori, se pot încerca băuturi naturale precum ceaiul negru sau verde. Un studiu a arătat că o cană de ceai negru sau verde pe săptămână ar putea contribui la minimizarea riscului de infectare cu această bacterie. Teste de laborator au arătat că administrarea sub supraveghere medicală a unor uleiuri esenţiale precum cel de cuişoare, mentă sau ghimbir ajută la calmarea sistemului digestiv.
Citeşte mai multe despre tratarea gastritei: