Poți beneficia de sedințe decontate la psiholog. Ce trebuie să faci?

Considerate „servicii de sănătate conexe actului medical” pe care să nu le plătești direct, ci pot fi decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, ședințele la psiholog pot fi, totuși, accesibile.

Iată cui trebuie să te adresezi, care sunt pașii de urmat și în ce măsură poți ajunge la psihologul ales de tine, potrivit SmartLiving.ro

Cât costă să mergi la psiholog?

Tariful pentru o ședință petrecută cu un terapeut – fie că e față în față sau online – variază între 100 și 300 de lei, dar poate ajunge și la 450 de lei, atunci când psihologul este unul foarte experimentat și cu multe studii în domeniu, scrie SmartLiving.ro.

Pot fi necesare 20, 30 de ședinte săptămânale sau bilunare, iar uneori poate fi vorba de ani întregi de terapie, în funcție de problema pe care o ai și obiectivul pe care vrei să-l atingi. Ce faci, totuși, când nu ai acești bani, dar vrei să mergi la psiholog?

Medicul psihiatru pediatru poate recomanda mai mult de 3 ședinte de psihoterapie pe zi. Foto: Shutterstock. 

Maria Dumitru este psiholog clinician și psihoterapeut. Ea lucra prin contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, astfel că cei mai mulți dintre clienții ei erau oameni care nu plăteau direct ședințele de psihoterapie, acestea fiind decontate. Practic, mergeau la psiholog gratuit, în baza asigurării de sănătate, scfrie SmartLiving.ro.

Cum se face? „În reglementările legislative din 2014, noi, psihologii, suntem furnizori de servicii de sănătate conexe actului medical. Asta înseamnă că eu, psihologul, nu am contract direct cu Casa. A fi furnizor de servicii conexe presupune ca decontarea acestor servicii se va face conform unui contract întocmit între psihiatru, neurolog, medicul de psihiatrie pediatrică, oncolog etc. și cabinetul de psihologie. Medicul specialist dă pacientului scrisoare medicală prin care eu pot face mai departe psihoterapie cu pacientul respectiv”, explică Maria Dumitru.

Conform Contractului-cadru aprobat de Ministerul Sănătății prin Ordinul nr. 397/2018 din 27 martie 2018, ședințele de psihoterapie sunt considerate, alături de cele de logopedie și kinetoterapie, servicii conexe actului medical și pot fi decontate de către CNAS.

Parcursul nu este însă unul direct. Nu poți merge direct la psiholog cu gândul că ședințele ți se vor deconta. Nu poți merge nici măcar la medicul de familie ca să-ți dea o scrisoare medicală prin care să-ți recomande să mergi la psiholog sau psihoterapeut. Doar un medic specialist îți poate recomanda, ca parte integrantă a procesului terapeutic, ședințe de evaluare psihologică, consiliere psihologică sau psihoterapie individuală.

„Persoana care își dorește acces gratuit la psihoterapie trebuie, mai întâi, să apeleze la medicul de familie. De la acesta trebuie să primească un bilet de trimitere către medicul specialist, apoi merge la un consult și abia apoi acest medic specialist, care are încheiat un contract pentru furnizare de servicii conexe actului medical cu un psiholog, declară aceste servicii către Casa de Asigurări de Sănătate. Casa decontează aceste servicii medicului de specialitate – psihiatru, neurolog etc. –, iar acesta decontează ulterior către psiholog”, explică pentru www.smarliving.ro, Maria Dumitru, psiholog clinician.

Contractul-cadru din 2018 menționează care sunt specialitățile clinice pe care un medic le poate avea ca să recomande pacienților săi să meargă la psiholog gratuit:

·     neurologie şi neurologie pediatrică;

·     otorinolaringologie;

·     psihiatrie şi psihiatrie pediatrică;

·     reumatologie;

·     ortopedie şi traumatologie şi ortopedie pediatrică;

·     oncologie medicală;

·     diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice;

·     hematologie;

·     nefrologie şi nefrologie pediatrică;

·     oncologie şi hematologie pediatrică.

În 2023, acestor specialități li s-au adăugat și următoarele:

·     cardiologie;

·     pneumologie;

·     medicină fizică și de reabilitare;

·     genetică medicală;

·     radioterapie;

·     cardiologie pediatrică;

·     chirurgie cardiovasculară;

·     chirurgie orală și maxilo-facială;

·     chirurgie pediatrică;

·     endocrinologie;

·     gastroenterologie pediatrică;

·     pediatrie;

·     pneumologie pediatrică.

Un medic care are una dintre specialitățile menționate mai sus poate avea contracte cu mai mulți psihologi cărora să le trimită pacienți. La fel, un psiholog poate avea contracte cu mai mulți medici care îi pot trimite pacienți.

Orice medic cu o altă specialitate nu poate recomanda pacienților săi, prin scrisoare medicală, să meargă la ședințe de psihoterapie care să fie ulterior decontate.

Asta înseamnă că nici medicii de familie nu pot să dea scrisoare medicală în vederea decontării ședințelor la psiholog.

„Medicul de familie – că de-aia se numește medic de familie – ar trebui să fie persoana cea mai apropiată de pacientul respectiv, de familia respectivă. Medicul de familie este cel care are accesul cel mai mare la ceeea ce se întâmplă în familia respectivă. Cred că ar fi trebuit adăugat și medicul de familie pe listă (n.r. – lista medicilor care pot recomanda ședințe de psihoterapie)”, e de părere psihologul Maria Dumitru.

Noile prevederi legale 

La 1 iulie 2023 a intrat în vigoare noul Contract-cadru care, împreună cu Normele metodologice, stabilește felul în care se acordă servicii decontate de evaluare psihologică, consiliere psihologică și psihoterapie individuală pentru persoanele asigurate, dar, potrivit www.smartliving.ro, parcursul rămâne același de până acum: persoana asigurată merge mai întâi la medicul de familie pentru a obține trimitere la un medic specialist, urmând ca medicul specializat într-una din specialitățile agreate să formuleze o scrisoare medicală prin care să recomande mersul la psiholog. În continuare, decontările se fac prin medici – singurii care, în tot acest parcurs, pot încheia contracte cu CNAS.

Trebuie să știi că orice persoană asigurată îi poate cere medicului specialist să-i recomande să meargă la psiholog. Medicul însă nu are obligația de a face această recomandare și va decide conform propriilor criterii, mai ales că și acesta are niște limitări în a face trimitere către servicii de sănătate conexe actului medical.

Maximum trei persoane pe zi

Medicul psihiatru, neurolog, oncolog sau de oricare dintre specialitățile clinice menționate în contractul-cadru nu poate recomanda nelimitat servicii de sănătate conexe actului medical, pentru că nu poate deconta aceste servicii decât în limita a 90 de puncte pe zi. Iar în aceste „servicii de sănătate conexe actului medical” sunt incluse, pe lângă ședințele de psihoterapie, și evaluarea psihologică clinică, logopedia, kinetoterapia și fiziokinetoterapia. Ce înseamnă acest lucru?

Având în vedere că medicul are la dispoziție 90 de puncte pe zi, iar o ședință de consiliere psihologică clinică sau de psihoterapie înseamnă 30 de puncte, doar trei dintre pacienții unui medic specialist pot merge la psiholog într-o zi, beneficiind de ședințe de psihoterapie decontate de CNAS.

De exemplu, dacă un medic neurolog are la dispoziție 90 de puncte pe zi, el va trebui să decidă cum le va împărți pacienților săi în funcție de nevoi. În primul rând, va trebui să aleagă dacă își va trimite pacientul la psiholog, logoped sau la kinetoterapeut. În al doilea rând, va trebui să decidă căruia dintre pacienții lui îi va da scrisoare medicală către, să spunem, psiholog, având în vedere că nu poate deconta cheltuielile pentru mai mult de trei persoane pe zi.

Dintre serviciile conexe actului medical, doar kinetoterapia, de diferite tipuri, are alocate câte 10 sau 20 de puncte per serviciu. În rest, toate celelalte servicii, indiferent că sunt destinate adulților sau copiilor, reprezintă câte 30 de puncte.

Sumele decontate și durata ședințelor 

Principala modificare adusă odată cu noul Contract-cadru, intrat în vigoare la 1 iulie 2023, se referă la durata ședinței. Aceasta va avea minimum 50 de minute, în loc de 30 de minute, cum era până acum. „O ședință acordată de un psiholog în specialitatea psihologie clinică, consiliere psihologică și psihoterapie, respectiv de un psiholog în specialitatea psihopedagogie specială – logoped, are durata de minimum 50 de minute”, se arată în Articolul 1.8.4. din Anexa 1 a Normelor metodologice.

Deși durata a crescut, ședința va fi în continuare decontată, conform sistemului de plată, cu 30 de puncte. Având în vedere că valoarea punctului este, acum, de 4,5 lei, comparativ cu 4 lei, cât era în trecut, rezultă că un psiholog care ține astfel de ședințe prin contract cu CNAS va primi 135 de lei în loc de 120 de lei pentru o ședință.

În plus, față de cum era procedura înainte de 1 iulie, de acum înainte, asiguratul trebuie să valideze cardul de sănătate atunci când merge la psiholog.

Psihiatrul pentru copii poate recomanda mai multe ședințe

Singurul medic care poate recomanda servicii de sănătate conexe actului medical, deci și ședințe de consiliere psihologică și psihoterapie, care să depășească trei pacienți pe zi este psihiatrul pentru copii. Acesta poate recomanda servicii conexe actului medical în valoare cumulată de maximum 360 de puncte pe zi:

„Punctajul aferent serviciilor de sănătate conexe actului medical care pot fi raportate, indiferent de tipul serviciului conex, de medicul de specialitate care le-a solicitat nu poate depăși 90 de puncte în medie pe zi, per medic, calculate la nivelul unei luni, cuvenite celui/celor care le prestează, reprezentând servicii conexe, cu excepția medicului de specialitate psihiatrie pediatrică pentru care punctajul nu poate depăși 360 de puncte în medie pe zi, calculate la nivelul unei luni”, se arată în Normele metodologice.

SmartLiving.ro precizează că nu îți poți alege singur terapeutul pe care îl preferi, ci te vei duce la cel cu care medicul tău specialist a semnat deja un contract.

„Eu pot să iau un pacient de la un psihiatru cu care eu am contract. Dacă mie îmi vine un client de la un alt medic, cu care eu nu am contract, cu scrisoare medicală pentru evaluare psihologică sau pentru consiliere sau pentru psihoterapie individuală sau de grup, nu am cum să-l iau în terapie, pentru că nu pot să decontez ședințele.”, precizează Maria Dumitru, psiholog clinician

Numărul de ședințe de care pacientul va beneficia gratuit este stabilit de către medicul specialist și psiholog, împreună, în funcție de gravitatea situației.

Procesul e complicat

Pe scurt, ca să mergi la psiholog gratuit, trebuie să te duci, mai întâi, la medicul de familie. Deși nu te poate trimite direct la psiholog, acesta îți poate da bilet de trimitere către un medic de specialitate clinică dintre cele menționate în contractul-cadru. Dacă motivele pentru care vrei să mergi la psiholog nu sunt consecințe ale unor probleme de sănătate severe – din zona oncologiei, traumatologiei, nefrologiei – cel mai probabil vei căuta un psihiatru.

Te duci la psihiatru și, dacă el va considera că problema ta este destul de importantă încât să te trimită la psiholog în limita celor trei pacienți pe zi, îți va da scrisoare medicală. Cu scrisoarea medicală nu poți merge la un psiholog ales de tine, ci doar la unul cu care medicul psihiatru are contract. Stabilești o întâlnire cu psihologul și, dacă are locuri libere, îi duci scrisoarea medicală și începi terapia.

Nu e imposibil să mergi la psiholog gratuit, dar nu e nici cel mai simplu parcurs.

Reacția psihologilor

Schimbările aduse de la 1 iulie 2023 în noul Contract-cadru au generat o reacție – deși nu foarte pregnantă – a comunității psihologilor, care consideră că modificările descurajează oferirea de către specialiștii în sănătate mintală a unor astfel de servicii decontate de Casă.

„Noi prevederi în contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pun sub semnul întrebării eficiența și viabilitatea oferirii acestor servicii. Acestea limitează semnificativ posibilitatea de a oferi consiliere psihologică compensată, nemaivorbind de consilierea gratuită. Mai exact, durata unei ședințe de consiliere psihologică a fost extinsă de la 30 de minute la 50 de minute, iar decontarea a crescut nesemnificativ, de la 120 lei la 135 lei. Uneori, medicii încasează un procent pentru serviciul de psihologie, iar psihologii rămân doar cu o parte din suma decontată. În plus, cabinetele individuale care fac psihoterapie în contract cu CNAS sunt acum obligate să-și ia acreditări exact ca o clinică medicală, ceea ce presupune un efort administrativ și financiar considerabil. Aceste schimbări au început să aibă un impact negativ asupra psihologilor care lucrează cu CNAS. Mulți dintre ei renunță la a mai lucra cu instituția, ceea ce, în final, va afecta pacienții care au nevoie de aceste servicii”, se arată într-un articol publicat pe pagina Monitorulpsihologiei.

Același lucru semnala și Eugen Hriscu, medic psihiatru și psihoterapeut la clinica Atelier Psy, într-un mesaj publicat pe o rețea de socializare la sfârșitul lunii iunie:

 „Noile prevederi din contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate limitează foarte mult posibilitatea de a oferi consiliere psihologică compensată (de gratuită nici nu mai vorbim). Spre exemplu, consilierea psihologică era înainte 30 de minute și era decontată cu 120 de lei și acum este de 50 de minute și este evaluată la 135 de lei. Deci s-a dublat aproape durata, iar prețul a rămas aproape același. În plus, cabinetele individuale care fac psihoterapie în contract cu Casa sunt obligate să-și ia acreditări exact ca o clinică medicală (aviz DSP – care presupune vreo 3 dosare de câte 70 pagini fiecare, registru unic de la Colegiul Medicilor, circuite, etc.) Judecați domniile dumneavoastră!”

Schimbarea poate influența decizia psihologilor de a mai lucra în sistemul de decontare a ședințelor de către CNAS.

O altă schimbare legislativă care poate descuraja psihologii să lucreze prin contract cu Casa este legată de felul în care se obțin avizele pentru cabinete. Conform noilor prevederi, cabinetul de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical de psihologie trebuie să aibă acces pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii – adică rampe – și două grupuri sanitare, unul pentru personal și unul pentru pacienți. Acest lucru este greu de realizat de către psihologii care nu lucrează în clinici și care au, de cele mai multe ori, cabinete în apartamente sau garsoniere de bloc.

Sursa: www.smartliving.ro