Obiceiul care crește riscul de a dezvolta demență la bătrânețe

Un nou studiu științific alarmant din SUA susține că există o legătură clară între lipsa somnului la vârsta mijlocie și un risc crescut de demență la bătrânețe.

Problemele de somn ar putea fi mai periculoase decât oboseala de a doua zi

Dificultatea de a dormi ar putea fi mai dăunătoare decât simpla stare de oboseală de a doua zi. Cercetătorii au descoperit că problemele cronice de somn pot crește riscul de demență.

Un nou studiu a arătat că adulții mai în vârstă care suferă de insomnie cronică au un risc cu 40% mai mare de a dezvolta deteriorare cognitivă ușoară sau demență comparativ cu cei care nu au astfel de probleme, echivalent cu 3,5 ani suplimentari de îmbătrânire a creierului.

Lipsa somnului afectează longevitatea și sănătatea generală a organismului. Foto: Shutterstock. 

Autorul studiului, Diego Carvalho de la Mayo Clinic din Rochester, Minnesota, a explicat: „Insomnia nu afectează doar cum te simți a doua zi,  ea poate avea un impact asupra sănătății creierului pe termen lung. Am observat un declin mai rapid al abilităților cognitive și schimbări în creier care sugerează că insomnia cronică ar putea fi un semn timpuriu sau chiar un factor ce contribuie la probleme cognitive viitoare.”

Studiul și rezultatele

Cercetătorii au urmărit 2.750 de adulți sănătoși din punct de vedere cognitiv, cu vârsta peste 50 de ani (vârsta medie: 70), timp de aproximativ cinci ani și jumătate.

• 16% dintre participanți au raportat insomnie cronică (dificultatea de a dormi cel puțin trei nopți pe săptămână, timp de trei luni sau mai mult).
• La început, participanții au completat chestionare despre somn, au făcut teste anuale de memorie și gândire, iar unii au fost supuși scanărilor cerebrale.
• Cercetătorii au analizat prezența leziunilor cerebrale legate de bolile vaselor mici și a plăcilor de amiloid – proteine asociate cu boala Alzheimer.

Până la finalul studiului:

• 14% dintre cei cu insomnie cronică au dezvoltat deteriorare cognitivă ușoară sau demență, comparativ cu 10% dintre cei fără insomnie.

Dr. Carvalho a adăugat: „Rezultatele noastre sugerează că insomnia poate afecta creierul în moduri diferite. Acest lucru subliniază importanța tratării insomniei cronice – nu doar pentru a îmbunătăți calitatea somnului, ci și pentru a proteja sănătatea creierului odată cu înaintarea în vârstă.”

Ce spun alți experți

Timothy Hearn, lector în bioinformatică la Anglia Ruskin University, a explicat că „insomnia combinată cu un somn mai scurt decât normalul a fost deosebit de dăunătoare”.

El a observat că persoanele cu somn deficitar funcționau deja ca și cum ar fi fost cu patru ani mai în vârstă, la prima evaluare. Acestea aveau niveluri mai ridicate atât de plăci de amiloid, cât și leziuni.

Cei cu insomnie care raportau că dorm mai mult decât de obicei (posibil pentru că problemele lor s-au ameliorat) prezentau mai puține leziuni ale substanței albe decât media.

De ce contează aceste informații?  Boala Alzheimer nu este cauzată doar de amiloid. Vasele mici de sânge înfundate sau deteriorate accelerează declinul cognitiv, iar cele două probleme se pot agrava reciproc. Leziunile substanței albe perturbă circuitele care transmit mesajele între regiuni ale creierului, în timp ce amiloidul afectează direct neuronii.

Astfel, insomnia cronică poate „ataca” creierul prin mai multe mecanisme simultan: creșterea nivelului de amiloid, deteriorarea substanței albe, creșterea tensiunii arteriale și a nivelului glicemiei.

Tratamentul insomniei

Dr. Hearn a subliniat că terapia cognitive comportamentală pentru insomnie, livrată față în față sau online, rămâne tratamentul standard de aur, cu o rată de succes de aproximativ 70%. Totuși, el a avertizat: „Relația nu este atât de simplă: tratează insomnia și eviți demența. Somnul deficitar co-există adesea cu depresia, anxietatea, durerea cronică și apneea de somn – toate acestea afectând la rândul lor creierul.”

Profesorul Jason Ellis, cercetător în somn la Northumbria University, a adăugat că în timpul somnului organismul curăță toxinele din creier, inclusiv beta-amiloidul, asociat cu declinul cognitiv. Lipsa somnului profund consolidat, pe termen lung, poate crește riscul de deteriorare cognitivă.

El a explicat că somnul profund reglează și sistemul endocrin și sistemul imunitar – ambele fiind implicate în riscul bolilor neurodegenerative.

Sursa: Express