Cât contează poluarea în apariţia cancerului de plămâni
În ţara noastră, cancerul bronhopulmonar reprezintă prima cauză de mortalitate între toate cancerele, iar statisticile arată că, anual, 10.770 de români sunt uciși de cancerul bronhopulmonar. Anul acesta, de Ziua Mondială a Sănătății, OMS a atras atenția asupra faptului că poluarea face ca această criză a încălzirii globale să fie, în realitate, o criză cu implicații sanitare.
Potrivit cifrelor înregistrate de un spital privat de oncologie din vestul țării, 55% dintre pacienții care și-au pierdut viața la doi ani de la diagnosticarea cu cancer bronhopulmonar proveneau din localități cu poluare industrială majoră: Târgu Jiu, Rovinari, Hunedoara, Aghireșu, Simeria, Șimleul Silvaniei.
Chiar dacă cel mai des în spațiul public se vorbește despre nutriție sau stres ca fiind factori de risc în viețile noastre, poluarea este un fenomen îngrijorător care ne afectează zi de zi, iar studiile arată că expunerea îndelungată la poluare poate cauza cancere pulmonare.
”Plămânii sunt expuși în permanență la mediul exterior, iar poluarea atmosferică, în special în marile orașe, scade capacitățile de apărare intrinsecă a plămânilor, fapt care duce la o creștere a susceptibilității față de infecțiile care, de altfel, sunt mai mult sau mai puțin inofensive. Remodelarea arborelui bronșic de la epiteliu până la interstițiu prin expunerea în permanență la poluanți atmosferici industriali sau generați de motoarele cu combustie internă crește alarmant modificările displazice și metaplazice la acest nivel și, în consecință, poate duce la apariția cancerului bronhopulmonar”, explică Andrei Leșan, medic specialist pneumologie.
Citeşte şi: Iată care sunt simptomele cancerului pulmonar!
Potrivit cifrelor, din cei 300 de pacienți diagnosticați cu cancer bronhopulmonar care au urmat tratament chimioterapeutic și radioterapeutic în 2021, 70% au fost bărbați, iar 30% femei. Cea mai mare incidență s-a întâlnit la categoria de vârstă 60-70 ani, respectiv 46% dintre cazuri, urmând categoria de vârsta 50-60 de ani, cu o incidență de 20%. Totodată, acestea au reprezentat și categoriile de vârstă cu cele mai mari rate de deces, la maximum doi ani de la descoperirea bolii: rata de deces a fost de 70% la categoria bolnavilor cu vârstă cuprinsă între 60 și 70 de ani și de 68% în rândul pacienților cu vârsta cuprinsă între 50 și 60 de ani.
În ceea ce privește localitățile de domiciliu ale pacienților decedați la 1-2 ani de la depistarea bolii, statisticile din cadrul celui mai mare spital de oncologie din vestul țării subliniază date îngrijorătoare. Astfel, 55% dintre pacienți proveneau din localități cu poluare industrială majoră (minerit, prelucrarea metalelor și a mineralelor, fabricarea mobilei, extracția mineralelor pentru construcții, prelucrarea materialelor de construcții, industrie material rulant): Târgu Jiu, Rovinari, Hunedoara, Aghireșu, Simeria, Șimleul Silvaniei.
Citeşte şi: Cum depistezi timpuriu cancerul pulmonar
”Inflamația trenantă sau recurentă de la nivelul căilor respiratorii generate de expunerea de lungă durată la poluanții atmosferici și, cu atât mai mult dacă se asociază cu obiceiuri nesănătoase precum fumatul, duc la deteriorarea celulelor care acoperă sistemul nostru respirator. Toate acestea conduc la acumularea de eșecuri genetice care fac ca celulele să se prolifereze necontrolat și, în final, să permită creșterea tumorilor. Cel mai mare risc de a dezvolta cancer bronhopulmonar o reprezintă ce considerați grupe de risc, în mod cert fumătorii activi. În plus, înaintarea în vârstă poate crește riscul de a dezvolta cancer pulmonar dacă exista o expunere îndelungată la poluanți atmosferici. Monoxidul de carbon, pulberile în suspensie, dioxidul de azot sau ozonul de la nivelul solului sunt doar câteva exemple de poluanți atmosferici care pot genera patologie severă a tractului respirator”, a declarat Dr. Andrei Leșan, medic specialist pneumologie.
În ceea ce privește măsurile pe care le putem considera utile și necesare în vederea depistării cancerului pulmonar, medicul explică faptul că este necesară, în primul rând, stabilirea grupelor de risc, iar mai apoi inițierea unui program de screening pentru aceste persoane, sub forma unor examinări imagistice (radiografie pulmonară) și funcționale (spirometrie).