Alimentele proteice sunt „uşoare” pentru diabet: medic primar boli metabolice, Adrian Copcea
Regimul alimentar poate fi un bun aliat în viaţa cu diabetul tip 2. Iar lipsa disciplinei alimentare este un redutabil inamic al persoanelor cu diabet de tip 2. Obiceiurile alimentare pot influența boala atât prin relaţia cu greutatea cât şi prin diferite componente specifice, care țin de aportul nutritional și de efectul asupra corpului.
„Fructele şi legumele sunt benefice în diabet prin conţinutul în fibre, minerale, vitamine şi antioxidanţi. Niciun fruct nu este contraindicat în diabet, nici măcar strugurii sau bananele, dar se recomandă măcar un calcul aproximativ al cantităţii totale şi echilibrul cu celelalte alimente furnizoare de glucoză: pâinea şi cerealierele, pastele făinoase, mămăliga şi alte derivate de porumb, orezul, cartofii.”, spune medicul primar nutriție și boli metabolice, Adrian Copcea.
Atenția asupra dietei este necesară deoarece alimentele integrale, precum pâinea sunt, pe de o parte, surse de amidon, un nutrient ce se transformă în corp până la nivel de glucoză, dar care oferă pe de altă partefibre alimentare care ajută digestia și alte procese din organism.
„Leguminoasele din categoria mazăre, fasole, linte sunt şi ele sursă de amidon dar în acelaşi timp sunt bogate nutritiv şi potrivite şi în dieta diabetului tip 2, iar slimentele proteice (carnea, lactatele, ouăle) sunt alimente “uşoare” pentru diabet din perspectiva carbohidraţilor, având un conţinut mic sau neglijabil.”, precizează medicul Adrian Copcea.
Medicul precizează că „grăsimile, trebuie consumate în cantităţi calculate, acordând o atenţie specială sortimentelor grase de alimente (inclusiv carne şi mezeluri, brânză, lactate), dar mai ales grăsimilor industriale ce se pot ascunde în diferite alimente de proastă calitate nutriţională.”
În privionța zahărului, soluția recomandată constă în eliminarea din dietă: „Desigur, zahărul şi substanţele înrudite, sucurile şi deserturile cu zahăr, sunt de evitat pentru reacţia lor rapidă de provocare a pancreasului dar şi pentru slaba calitate nutriţională. Diferite tipare de alimentaţie pot fi potrivite în diabet, inclusiv diete vegetariene, diete low-carb (cu conţinut mic şi foarte mic de carbohidraţi), dieta mediteraneană sau diete hipocalorice obişnuite, elementul comun care trebuie îndeplinit fiind calitatea alimentelor alese, cantitatea şi o anumită ordine și ritmicitate în alimentaţie.”, spune medicul nutritionist Adrian Copcea.
Acesta atrage atenția că alimentaţia trebuie corelată cu tratamentul medicamentos, anumite tratamente (insulina sau anumite terapii orale) impunând un aport ritmic de carbohidraţi pentru a preveni hipoglicemia.
Grăsimile, pe de altă parte, pot influenţa absorbţia carbohidraţilor şi golirea stomacului, de aceea trebuie sincronizate cu tratamentul. Nu în ultimul rând, activitatea fizică trebuie corelată cu alimentaţia şi tratamentele iar consumul de alcool trebuie discutat de la caz la caz, explică nutriționistul.
„Pentru o dietă potrivită cere sprijinul diabetologului şi, eventual, unui nutriţionist sau dietetician cu experienţă în această afecţiune, mai ales dacă tratamentul cuprinde insulină.”, precizează medicul primar diabet, nutriţie, boli metabolice, Adrian Copcea.