Ai furnicături, durere sau slăbiciune musculară? Iată ce se ascunde în spatele acestor simptome

Pentru mulți, o mână sau un picior amorțit reprezintă semne trecătoare și sunt ignorate prea ușor. Însă în spatele acestor senzații aparent banale se poate ascunde o problemă serioasă: o leziune a unui nerv periferic. Netratată la timp, aceasta poate duce la pierderi de mobilitate, forță sau sensibilitate, uneori ireversibile.

Cu ajutorul tehnologiilor de ultimă generație, medicii pot depista rapid leziunea și pot interveni eficient, oferind pacienților o șansă reală la recuperare.

Când nervii „se opresc din lucru”

Leziunile nervilor periferici pot apărea în urma accidentelor, tăieturilor adânci, fracturilor sau chiar a unor intervenții chirurgicale. Alteori, cauza este mai subtilă: o inflamație locală sau o compresie cronică. Indiferent de origine, efectele pot fi devastatoare – de la amorțeli și furnicături, până la paralizie parțială a mâinii sau piciorului.

„Leziunile nervoase pot fi greu de observat la început, dar dacă nu sunt tratate, pot duce la pierderi funcționale permanente,” avertizează Prof. Dr. Robert Schmidhammer, specialist în traumatologie la Wiener Privatklinik. „Ideal ar fi ca pacientul să fie evaluat în primele 6-12 luni de la apariția simptomelor. După acest interval, șansele de regenerare scad considerabil.”

În unele cazuri, o simplă compresie nervoasă netratată poate transforma gesturi banale – cum ar fi ținerea unui pahar sau deschiderea unei uși – într-o provocare de zi cu zi.

Cum se pune diagnosticul corect

Primul pas este o examinare clinică amănunțită: medicii analizează istoricul pacientului, verifică forța musculară, testele de sensibilitate și eventualele deficite funcționale. Dacă suspiciunea de leziune nervoasă se confirmă, se trece la investigații mai detaliate:

●Electromiografie (EMG): măsoară activitatea electrică a mușchilor și oferă indicii despre integritatea nervilor.

●Studiul vitezei de conducere nervoasă (NCV): indică dacă și unde semnalul nervos este blocat sau încetinit.

Pentru a obține un diagnostic de maximă acuratețe sunt utilizate investigațiile imagistice de ultimă generație, care oferă o privire clară, în timp real, asupra stării nervilor afectați.

Imagistica de înaltă rezoluție: cum „vedem” nervii în detaliu

„Folosim două metode complementare: ecografia nervoasă și neurografia prin rezonanță magnetică,” explică Dr. Suren Armeni Jengojan, medic radiolog la Wiener Privatklinik. „Ecografia ne arată în timp real nervii superficiali și eventualele inflamații sau compresii. Pentru nervii mai profunzi, neurografia prin rezonanță magnetică este esențială – oferă detalii despre structura și funcția lor.”

Aceste tehnologii nu doar că permit un diagnostic extrem de precis, dar ajută și la alegerea celui mai potrivit tratament. În multe cazuri, intervențiile invazive pot fi evitate, în favoarea unor soluții mai puțin traumatice, dar la fel de eficiente.

Tratamentul: de la injecții ghidate ecografic, la reconstrucție microchirurgicală

După stabilirea unui diagnostic clar, urmează tratamentul. În cazurile mai ușoare, sunt recomandate soluții conservatoare: medicamente antiinflamatoare, fizioterapie și injecții locale ghidate ecografic.

În leziunile severe, însă, chirurgia devine esențială. Intervențiile includ:

●Decompresie nervoasă: eliberarea presiunii asupra nervului;

●Reparare microchirurgicală: reconectarea capetelor nervului secționat;

●Grefare nervoasă: reconstrucția cu segmente de nerv prelevate din altă zonă.

„Este una dintre cele mai fine ramuri ale chirurgiei reconstructive,” spune OA Dr. Savas Tsolakidis, chirurg plastician specializat în nervi periferici. „Lucrăm sub microscop, cu instrumente extrem de delicate, pentru a reface conexiuni de doar câțiva milimetri. Fiecare detaliu contează.”

Caz concret: sindromul de tunel carpian

Printre cele mai frecvente leziuni nervoase se numără sindromul de tunel carpian, provocat de compresia nervului median la încheietura mâinii. Primele semne sunt adesea ignorate: furnicături, amorțeală, senzație de „degete grele”.

„Dacă este diagnosticat devreme, poate fi tratat fără operație,” explică Dr. Tsolakidis. „Dar dacă simptomele persistă, intervenția chirurgicală este simplă, rapidă și adesea rezolvă complet problema.”