Care este legătura dintre diabet şi ficatul gras?

Când ai diabet zaharat tip 2, sau ești la risc de a-l dezvolta, s‐ar putea să nu realizezi că și ficatul tău participă  la reglarea glicemiei, gestionează grăsimile şi metabolismul. Iar atunci când apare o afecţiune de tip ficat gras (adică ficatul stochează excesiv grăsime), lucrurile pot să scape de sub control.

Peste 70% dintre persoanele cu diabet de tip 2 au şi ficat gras, spun statisticile medicale. Mai mult, ficatul gras nu este doar o consecinţă a problemelor metabolice, el poate fi un factor activ în apariţia diabetului. Asta înseamnă că, dacă observi riscul pentru ficat gras, ar fi bine să verifici şi riscul de diabet.

De ce sunt în legătură?

Ficatul are câteva roluri cheie: depozitează şi eliberează glucoză, metabolizează grăsimi, participă la reglarea hormonilor. Dacă ficatul ajunge să fie plin de grăsime (adică apare steatoza/hepatică grasă), funcţia sa este alterată.

În cazul ficatului gras, apare rezistenţa la insulină, adică corpul nu “răspunde” normal la insulina care ar trebui să ajute la captarea glucozei din sânge. Acest fenomen agravează diabetul sau facilitează apariţia lui.

Mai mult, cercetările indică faptul că pentru fiecare 5% creştere a grăsimii hepatice, riscul de a dezvolta diabet de tip 2 creşte cu aproximativ 27%.

În plus, cele două afecţiuni au factori de risc comuni: obezitatea, sindromul metabolic (adică tensiunea crescută, colesterolul alterat, glicemia modificată), lipsa activităţii fizice.

Deci, în loc să le vedem ca pe două probleme separate, e util să le percepem ca pe două faţete ale aceluiaşi lanţ: grăsimea în exces duce la ficat gras și la rezistenţă la insulină, apoi la glicemie crescută și diabet.

Ce poți face pentru prevenție?

Diabetul şi ficatul gras sunt strâns legate, peste 70% dintre persoanele cu diabet tip 2 au ficat gras. Mai mult, prezenţa ficatului gras creşte şi riscul de boli cardiovasculare în cazul celor cu diabet.

Ca să previi sau să gestionezi atât diabetul, cât şi ficatul gras, controlează-ţi starea ficatului. Dacă ai diabet sau eşti la risc (ex: obezitate, glicemie crescută, trigliceride crescute), discută cu medicul despre evaluarea ficatului: ecografie hepatică, analize (enzime hepatice), eventual teste de fibroză, dacă sunt indicate.

Adoptă un stil de viaţă active, cel puţin ~150 minute de activitate fizică moderată pe săptămână (mers rapid, bicicletă, înot). Include şi antrenament cu greutăţi dacă poţi. Activitatea aceasta ajută atât glicemia, cât şi reducerea grăsimii hepatice.

Alimentația corectă este foarte important, deci consumă multe legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe, peşte gras, ulei de măsline, evită alimentele procesate, excesul de zahăr, băuturile îndulcite, alimentele prăjite şi grăsimile saturate în exces.

În situatia în care ai diabet, discută cu medicul sau dieteticianul despre dieta optimă pentru tine (căci unele alimente pot influenţa glicemia).

Controlul greutăţii și dacă este nevoie, pierderea în greutate chiar şi cu 5-10% poate avea efecte semnificative de reducere a grăsimii hepatice şi îmbunătăţire a sensibilităţii la insulină. Deci este important să ai grijă la greutate.

Controlează şi celelalte riscuri metabolice: tensiunea arterială, colesterolul, trigliceridele. Un ficat sănătos nu înseamnă doar că nu e gras, ci şi că „mediul” metabolic e favorabil.

Dacă ai diabet sau ai fost diagnosticat cu ficat gras, mergi la controale regulate. Ficatul gras poate evolua spre forme mai grave (inflamaţie, fibroză, ciroză) dacă nu este gestionat.

Ficatul şi diabetul pot fi simultan gestionate şi tu eşti în centrul acestei strategii.

Sursa: Times India