Accident vascular cerebral versus infarct miocardic: care este diferența?

17 februarie 2026   Sănătate

Accidentele vasculare cerebrale îți afectează creierul, în timp ce infarctele îți afectează inima. Ambele pot fi urgențe care îți pun viața în pericol.

Accidentele vasculare cerebrale (AVC) și infarctele miocardice sunt urgențe medicale majore, dar afectează părți diferite ale corpului și provoacă simptome diferite. Să știi cum să le deosebești poate fi esențial într-o situație de urgență.

Atacul vascular cerebral (AVC) afectează creierul. Foto: SHutterstock

Cardiologul John Mansour explică principalele diferențe dintre accidentul vascular cerebral și infarct, inclusiv cauzele, semnele de avertizare și modalitățile de prevenție.

Este un accident vascular cerebral același lucru cu un infarct?

AVC-ul și infarctul sunt ambele urgențe medicale grave, dar afectează zone diferite ale corpului. AVC-ul îți afectează creierul, în timp ce infarctul îți afectează inima.

„Un infarct implică un anumit grad de afectare a mușchiului cardiac”, explică Dr. Mansour. „Același principiu de bază se aplică și în cazul unui AVC, dar este afectat țesutul cerebral, nu mușchiul inimii. Și procesele implicate în aceste două evenimente medicale sunt diferite.”

Cum îți dai seama care este diferența

Cea mai simplă metodă de a face diferența între un AVC și un infarct este să analizezi atent (și rapid) semnele și simptomele. Dr. Mansour explică ce diferențiază un accident vascular cerebral de un infarct.

Semne și simptome

AVC-ul și infarctul au cauze de bază similare, dar de obicei arată diferit în momentul în care se produc. De asemenea, tind să provoace mai multe simptome simultan, ceea ce te ajută să le deosebești mai ușor.

Semne de alarmă pentru infarct:

  • Durere sau disconfort în piept (care se poate extinde către maxilar, gât, umăr, braț sau spate)
  • Dificultăți de respirație
  • Oboseală extremă
  • Greață și vărsături
  • Amețeală sau leșin
  • Anxietate bruscă și intensă (senzație de pericol iminent)
  • Transpirații excesive

Pentru a recunoaște un AVC, poți folosi regula „FAST”:

  • „F” reprezintă asimetria feței, ceea ce înseamnă că o parte a feței poate părea că atârnă sau că este afectată într-un mod diferit față de cealaltă parte;
  • „A” se referă la slăbiciunea sau amorțeala brațelor, în special într-o parte a corpului;
  • „S” simbolizează problemele de vorbire, cum ar fi dificultatea de a articula cuvinte sau de a înțelege ceea ce se spune;
  • „T” subliniază importanța acțiunii rapide, deoarece fiecare minut contează în această situație critică.

Deși aceste liste sunt diferite, există și unele simptome comune. Ambele pot provoca:

  • Confuzie
  • Amețeală sau leșin
  • Probleme la nivelul membrelor (în special durere, slăbiciune sau amorțeală la braț)
  • Greață și vărsături

Un alt element esențial comun? Necesitatea de a acționa rapid.

„Atât AVC-ul, cât și infarctul pot fi foarte grave, motiv pentru care trebuie să soliciți imediat asistență medicală dacă există suspiciunea că tu sau altcineva trece printr-un astfel de eveniment”, subliniază Dr. Mansour.

Cauze și factori de risc

AVC-ul și infarctul au adesea o cauză posibilă comună: blocajele vaselor de sânge. Atunci când un blocaj este responsabil, localizarea lui determină dacă este vorba despre un AVC sau un infarct.

„Ambele pot fi cauzate de plăci de aterom sau blocaje la nivelul vaselor de sânge”, explică Dr. Mansour. „Aceste blocaje se pot forma în vasele care furnizează oxigen și nutrienți mușchiului inimii sau creierului.”

Totuși, nu toate AVC-urile și infarctele sunt cauzate de blocaje. Din fericire, progresele medicale permit medicilor să identifice cauza și să înceapă tratamentul mai rapid ca niciodată.

Nu doar cauzele sunt similare. Și factorii de risc controlabili pentru infarct și AVC sunt în mare parte aceiași. Gestionarea lor te poate ajuta să reduci riscul pentru ambele afecțiuni simultan.

Factori de risc comuni:

  • Tensiune arterială crescută (hipertensiune)
  • Colesterol crescut (hiperlipidemie)
  • Diabet
  • Suprapondere sau obezitate
  • Istoric familial

Factorii legați de stilul de viață, precum fumatul, consumul de alcool, alimentația și nivelul de activitate fizică joacă, de asemenea, un rol important. Totuși, nu toți factorii de risc sunt sub controlul tău. Vârsta, sexul și genetica pot influența probabilitatea de a suferi un AVC sau un infarct.

Atacul de cord afectează funcționarea inimii. Foto:Shutterstock. 

Recuperarea durează mai mult în cazul unuia dintre ele?

AVC-ul și infarctul nu au perioade fixe de recuperare. Timpul necesar pentru vindecare, atât fizică, cât și emoțională, poate varia foarte mult. Gradul de afectare permanentă depinde de severitatea evenimentului și de istoricul tău medical.

Te întrebi care este mai grav, AVC-ul sau infarctul? Răspunsul scurt este: depinde de persoană și de situație.

„În ambele cazuri, dacă intervenim suficient de rapid sau dacă este o formă mai ușoară, recuperarea poate fi relativ rapidă”, explică Dr. Mansour. „Din păcate, uneori perioada de recuperare poate fi îndelungată.”

Adevărul dificil este că nu toate leziunile sunt reversibile. Dacă te îngrijorează faptul că tu sau o persoană dragă nu vă recuperați suficient de repede, discută aceste preocupări cu echipa medicală. Ei sunt cei mai în măsură să îți explice situația și ce urmează.

Poate una dintre afecțiuni să o provoace pe cealaltă?

Deși este rar, este posibil ca un infarct să provoace un AVC și invers.

„Dacă ai tulburări de ritm cardiac (aritmie) sau o slăbire severă a mușchiului inimii (cardiomiopatie), se pot forma cheaguri de sânge”, explică Dr. Mansour. „În cazuri rare, un infarct poate determina desprinderea acestor cheaguri și apariția unui AVC.”

Dar invers? Tot rar, stresul extrem asociat unui AVC ar putea declanșa un eveniment cardiac. Totuși, în majoritatea cazurilor, oamenii nu suferă simultan un AVC și un infarct.

Este important însă să știi că, după ce ai avut un AVC sau un infarct, riscul de a o experimenta pe cealaltă crește.

Solicită ajutor medical rapid

Deși AVC-ul și infarctul au cauze și simptome distincte, ambele sunt urgențe medicale care necesită intervenție imediată.

Recunoașterea semnelor de avertizare și solicitarea rapidă a ajutorului pot salva vieți și pot reduce riscul de afectare pe termen lung a creierului sau inimii.

Chiar dacă sunt diferite, îți poți reduce riscul pentru ambele afecțiuni adoptând obiceiuri sănătoase pentru inimă și efectuând controale medicale regulate. Măsurile preventive luate astăzi te pot ajuta să îți protejezi sănătatea pentru anii ce urmează.

Sursa: Cleveland Clinic

Mai multe