Iată ce recomandă medicii părinților, la început de an școlar!

Odată cu începutul unui nou an școlar, părinții fac toate eforturile necesare pentru a pregăti în cele mai mici detalii toate cele necesare. Cu toate acestea, înainte de a-i trimite pe cei mici la școală, există câteva aspecte deosebit de importante pe care medicii și-ar dori ca fiecare părinte să le cunoască și să le respecte pentru ca noul început să fie unul lipsit de griji. Astfel, medicii recomandă părinților să fie atenți la șase lucruri pentru a asigura o tranziție lină și un an școlar cât mai bun pentru cei mai mici membri ai familiei.

Starea generală de sănătate

”Începerea unui nou an școlar se apropie și grijile părinților cresc în această perioadă, atât pentru a le asigura copiilor toate cele necesare pentru școală, cât și în ceea ce privește starea de sănătate a acestora, având în vedere că, odată cu revenirea în colectivitate, copiii riscă să contacteze viroze de sezon. De aceea, ar fi util să le fie efectuat copiilor un set de analize care să ofere o imagine de ansamblu asupra stării generale de sănătate și care să cuprindă: hemoleucogramă, fierul și calciul seric, ASLO, TGP, glicemia, imunoglobulinele E și G, 25 hidroxi-vitamina D, exudatele faringian și nazal și examenul coproparazitologic”, recomandă Dr. Georgiana Cosneanu, medic de familie.

Starea emoțională  

”Pentru fiecare elev, fie că este în clasa pregătitoare, pentru care școala este o experiență total nouă, fie că începe clasa a 8-a, de exemplu, când are în fața sa un examen foarte important pentru viitor, întâlnirea cu ai săi colegi provoacă gânduri diferite în funcție de experiențele plăcute sau neplăcute trăite anterior. Aceste gânduri produc, la rândul lor, emoții corespunzătoare, fie de bucurie, fie de tristețe, de furie sau anxietate. E important să acceptăm că fiecare dintre noi este unic, iar o legătură pozitivă cu copilul este cea mai bună cale pentru a preveni apariția problemelor afective și de comportament. Laurence Shapiro vorbește despre cuburile de construit legătura cu copiii noștri și ne invită, în acest sens, să folosim o voce calmă, caldă pentru a le transmite copiilor că suntem interesați, să folosim o postură „deschisă” și să stăm la același nivel cu copilul nostru, să stabilim o distanță confortabilă între noi și copil atunci când interacționăm cu acesta”, explică psihologul Steliana Lefter.

Alimentația

”Timpul este una dintre principalele probleme atunci când vine vorba despre micul dejun, iar tendința este să sărim peste această masă atât de importantă și să compensăm mai târziu cu junk food. În cazul copiilor noștri, micul dejun este înlocuit cu cornuri cu ciocolată, alimente procesate sau cu o încărcare a mesei de seară, ceea ce nu este deloc în regulă din punct de vedere nutrițional. Și dacă tentația este de a cumpăra ceva de la chioșcul din curtea școlii, unde se găsesc mai ales produse de patiserie, sandwich-uri cu șuncă și cașcaval și fel de fel de alimente foarte procesate, recomandarea este ca ele să rămână cu titlul de excepție, astfel încât copilul tău să aibă o sănătate optimă și să reușească să își păstreze greutatea normală”, ne sfătuiește nutriționistul Alexandra Alexandru.

Intrarea în comunitate

”În fiecare an, reîntoarcerea copiilor în colectivități, la grădiniță sau școală, duce la creșterea numărului de copii cu boli acute, majoritatea dintre acestea fiind respiratorii. Este important ca pe lângă sănătatea propriul copil să fim preocupați și atenți și la riscul de a transmite boala către colegii de clasă și chiar profesori. Semnele și simptomele care ne indică că ar fi bine să nu ducem copilul la școală sunt febra, tusea cu debut brusc/recent, obstrucția nazală/congestia nazală importantă cu debut recent, scaunele diareice, durerea în gât cu debut brusc/recent, greață și vărsături sau erupții cutanate cu debut recent. De cele mai multe ori o boală acută respiratorie sau digestivă de cauză infecțioasă are o durată de aproximativ 5-7 zile. Însă perioada de contagiozitate variază în funcție de virusul sau bacteria care a determinat boala. De aceea, medicul pediatru sau medicul de familie pot să stabilească în urma consultului diagnosticul și tratamentul corect, dar și recomandări cu privire la momentul oportun al reîntoarcerii în colectivitate. Trebuie menționat că deseori, în urma unei viroze respiratorii, tusea și obstrucția nazală pot persista pentru perioade îndelungate, de 2-3 săptămâni. În majoritatea cazurilor, copiii nu mai sunt contagioși în această perioadă și se pot reîntoarce în colectivitate fără riscul de a transmite altor persoane infecția virală pe care au avut-o”, explică Dr. Victor Miron, medic specialist pediatrie.

Postura corectă

”Odată cu începutul anului școlar, și copiii vor petrece mai mult timp pe scaun, în bancă și este important ca părinții să discute despre importanța unei posturi corecte cu cei mici într-un mod deschis și educativ. Este important să subliniați că postura corectă nu este doar pentru aspectul fizic, ci și pentru buna funcționare a corpului lor pe termen lung. Încurajați-i să fie conștienți de propriile lor corpuri și să facă mici ajustări în timpul zilei pentru a-și menține postura corectă. De asemenea, puteți implica copiii în alegerile privind mobilierul și setările biroului sau a spațiului de învățare pentru a încuraja o postură sănătoasă”, a completat Cezara Macovei, kinetoterapeut.

 Expunerea la ecrane

”Dependența de ecrane reprezintă un factor semnificativ cu impact asupra sănătății noastre, cu copiii aflați într-un risc crescut, deoarece sunt direct conectați la universul virtual. Conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, copiii cu vârsta între 2 și 5 ani ar trebui să limiteze timpul petrecut în fața ecranelor la o oră pe zi, iar cei cu vârsta între 5 și 18 ani ar trebui să nu depășească 2 ore pe zi. Dacă această limită este depășită, copiii pot experimenta scăderea atenției, izolare socială și pot suferi de oboseală vizuală sau chiar de afecțiuni oculare, cum ar fi miopia. Miopia școlară este cel mai frecventă și poate apărea în jurul vârstei de 6-7 ani, evoluând până la 21-22 de ani. Părinții ar trebui să fie atenți la semnele precum vedere neclară la distanță, dureri de cap, fotofobie sau obiceiul copilului de a strânge ochii pentru a vedea mai bine sau de a se apropia excesiv de ecrane. În plus, se observă o legătură tot mai evidentă între apariția și progresia miopiei și activitatea vizuală prelungită la distanță mică, precum cititul, scrisul, utilizarea dispozitivelor electronice și timpul petrecut în spații închise”, atrage atenția medicul oftalmolog dr. Oana Budileanu.