„Centaurus”, noua variantă COVID-19. Cât de periculoasă este

Varianta BA.2.75, supranumită „Centaurus”, a fost depistată prima dată în India la începutul lunii mai. Experţii în sănătate sunt îngrijoraţi, deoarece conţine multe mutaţii, fiind numeroase combinaţiile care apar, potrivit The Guardian.

image

Foto: Shutterstock

Noua variantă a ajuns în ţări precum Marea Britanie, SUA, Germania, Canada şi Australia. În India, cazurile au crescut repede, aparent mai rapid decât cele ale variantei cu rată mare de contagiozitate, BA.5, care este prezentă şi în India, înlocuind rapid varianta BA.2, dominantă anterior în multe ţări.

La începutul lunii iulie, Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) a clasificat-o ca „variantă aflată în procedură de monitorizare”. Acest lucru înseamnă că există indicii care arată că are un grad mai mare de contagiozitate sau poate fi asociată cu o boală mai gravă, dar, deocamdată nu sunt suficiente dovezi în acest sens.

Noua variantă este, de asemenea, monitorizată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cu toate că, potrivit cercetătoarei Soumya Swaminathan, nu există suficiente dovezi pentru a evalua severitatea noii versiuni COVID-19.

Ceea ce este însă de remarcat este faptul că BA.2.75 conţine un număr mare de mutaţii în raport cu BA.2, din care a evoluat.

„Nu sunt atât mutaţiile exacte, ci mai mult numărul/combinaţia”, a afirmat doctorul Tom Peacock, virusolog la Imperial College London. „Este greu de prezis efectul atâtor mutaţii care apar împreună. Este cu siguranţă un potenţial candidat pentru ceea ce urmează după BA.5. În caz contrar, probabil că este o variantă a unei variante”, a adăugat Peacock.

Doctorul Stephen Griffin, virusolog la Universitatea din Leeds a remarcat capacitatea impresionantă a virusului de a tolera schimbările în proteina ei, partea pe care o utilizează pentru a infecta celulele şi pe care se bazează majoritatea vaccinurilor împotriva COVID-19.  

„Anul trecut, mulţi erau convinşi că Delta a reprezentat un apogeu evolutiv pentru virus, dar apariţia variantei Omicron şi creşterea vastă a variabilităţii şi a evazivităţii anticorpilor este un semn că nu putem, ca populaţie, să urmăm un plan asemănător gripei pentru a ţine pasul cu evoluţia virală”, a declarat Griffin, citat de adevarul.ro.   

În completarea vaccinurilor, planurile pe termen lung ar trebui să includă măsuri pentru a preveni infecţiile şi reinfecţiile. „Acest lucru include crearea de medii rezistente la infecţii prin ventilaţie îmbunătăţită, filtrare sau sterilizarea aerului din interior, reaprovizionarea sensibilă a testelor de flux lateral şi perioade de izolare adecvate şi susţinute care vor reduce efectiv transmisia în curs”, a declarat specialistul.

Citeşte şi: Vitamine şi remedii adjuvante în COVID-19. Iată ce te poate ajuta să înfrunţi mai bine boala!