Ce putem depista cu capsula endoscopică?

În ultima perioadă, în cele mai multe cazuri de dureri abdominale se utilizează această metodă pentru a putea fi stabilit un diagnostic corect. Dar când sunt indicate investigaţiile cu ajutorul capsulei endoscopice? -atunci când vorbim de o anemie severă, cauzată de deficitul de fier, care nu a putut fi descoperită cu alte mijloace de explorare; -când se poate diagnostica, încă de la primele forme, boala Crohn (inflamaţie cronică a colonului), dar şi când se pot depista tumorile canceroase sau necanceroase ale intestinului subţire (polipi, pete vasculare, limfoame). Metoda este eficientă, de asemenea, în evaluarea extinderii bolii Crohn şi în evaluarea persoanelor care suferă de colită nedeterminată. Avantajele utilizării acestei metode Capsula endoscopică, produsă dintr-un material rezistent la acidul din stomac şi la enzimele digestive puternice, are 27 de milimetri în lungime şi 11 milimetri în diametru. Nu cântăreşte mai mult de 4 grame şi se aseamănă cu o pastilă de antibiotic. De aceea, este preferată de pacienţi, pentru că nu le produce disconfort, aşa cum se întâmplă în cazul folosirii tubului endoscopic. Tot ce trebuie să facă este să înghită pastila cu puţină apă, ca pe orice medicament obişnuit. Este important ca în ziua premergătoare investigaţiei să nu fie consumate decât lichide. Capsula, care conţine o cameră video color şi un transmiţător radio, fără fir, parcurge intestinul şi face capturi fotografice, în jur de două imagini pe secundă, timp de opt ore, pe tot parcursul tractului digestiv. Important este faptul că după ce este înghiţită pilula, pacientul se poate întoarce acasă, fără să fie afectat de acţiunea capsulei în interiorul corpului. După o zi, două, capsula se elimină prin scaun. Contraindicaţii Metoda explorării intestinului cu ajutorul videocapsulei endoscopice nu este indicată copiilor mai mici de 10 ani, pentru că dimensiunile tubului digestiv sunt mai reduse. Se evită folosirea acestei investigaţii în cazul femeilor gravide, la bolnavii cu tulburări de deglutiţie (înghiţit) şi la pacienţii care suferă de boala Crohn sau au fost operaţi pe intestin, pentru că aceştia ar putea avea stenoze şi fistule digestive. Explorarea intestinului subţire este o metodă care nu a avut până acum efecte secundare.