Prevenţia bolilor începe în farfurie

Mezelurile şi carnea roşie cresc riscul de cancer Sunt numeroase studiile care arată că alimentele procesate, în special mezelurile şi afumăturile, la fel ca şi excesul de carne roşie cresc considerabil riscul de apariţie a anumitor tipuri de cancer precum cel colorectal şi pe cel de stomac. De aceea, este bine să eviţi astfel de produse; în cazul cărnii roşii, limitează-te la mai puţin de 500 g pe săptămână (o friptură cântăreşte, în medie, 100 - 150 g) şi alterneaz-o cu cea de curcan, pui şi peşte. Atenţie şi la sare! Un consum excesiv de sare poate altera mucoasa gastrică, favorizând acţiunea altor factori de risc pentru cancerul de stomac.

În schimb, alimentaţia bogată în fructe şi legume este asociată cu o scădere a probabilităţii de apariţie a mai multor tipuri de cancer: oral, laringian, de stomac şi de plămâni. Protecţia oferită de acestea este conferită de fibre, minerale şi vitamine. În plus, fructele şi legumele au calorii puţine, ceea ce ajută la menţinerea unei greutăţi normale, ştiindu-se că obezitatea este factor dovedit de apariţie a cancerului.

Spre deosebire de diabetul zaharat de tip 1, cel de tip 2 poate fi prevenit. Alături de mişcare, alimentaţia are un rol important în acest sens. Astfel, fibrele din fructe, legume şi cereale integrale ajută la întârzierea absorbţiei glucidelor, ajutând astfel la controlul glicemiei.

Potrivit studiilor, alimentaţia săracă în carbohidraţi este benefică în ceea ce priveşte prevenirea diabetului. Printre alimentele cu efect protector faţă de această boală, se numără: afinele, iaurtul, orezul integral, merele, nucile, alunele, fasolea, fulgii de ovăz, citricele şi peştele.

Citeşte şi: Ce alimente trebuie să evite cei care suferă de diabet

Evită să mănânci dulciuri concentrate. Cu toate că nu sunt o cauză a diabetului, ele îngraşă. Iar obezitatea poate induce rezistenţă la insulină, precursoare a diabetului.

Nitriţii folosiţi în mezeluri şi în alte alimente procesate cu scopul prevenirii contaminării cu bacterii pot forma nitrozamine, compuşi cancerigeni.

Bolile cardiovasculare sunt prima cauză de deces la nivel mondial. Alimentaţia este parte din prevenţia complicaţiilor cardiace, unele substanţe nutritive având un rol protector dovedit.

Peştele gras pecum somonul conţine acizi graşi Omega-3, care contribuie la prevenirea riscului de aritmii şi de ateroscleroză.

Fulgii de ovăz sunt sursă de fibre solubile, care reduc nivelul colesterolului, excesul acestuia fiind factor de risc al bolilor de inimă.

Afinele şi căpşunile. Potrivit unui studiu, femeile care consumă săptămânal peste 3 porţii de afine şi căpşuni au un risc cu 32% mai mic de a face o criză cardiacă. Efectul benefic este dat de antioxidanţii din aceste fructe.

Roşiile conţin 2 compuşi cu efecte benefice asupra inimii: potasiul şi licopenul.

Acţiune protectoare asupra inimii au şi: pepenele, migdalele, usturoiul, orzul, fasolea, lintea, uleiul de măsline, cireşele, spanacul, morcovii, avocado şi rodia.

Organismul uman are nevoie de peste 50 de nutrimenţi esenţiali pentru a se dezvolta şi pentru a-şi menţine sănătatea.

a. sănătătatea ficatului;

b. protecţia cardiovasculară;

a. ficatul de pui;

b. kiwi.

a. adevărat;

b. fals.

a. pâinea albă;

b. castraveţii.

a. vitamina E;

b. vitamina D.

a. îmbunătăţirea vederii;