De ce sunt alimentele procesate nocive pentru s─ân─âtate?

2 2 jpg jpeg

Termenul de ÔÇ×alimente procesateÔÇŁ se refer─â la orice aliment care a trecut printr-un proces de prelucrare. Procesul de prelucrare a alimentelor include mai multe tehnici, cum ar fi congelarea, conservarea, fierberea, deshidratarea, pasteurizarea etc.

Unele alimente au nevoie s─â fie prelucrate din motive de siguran┼ú─â. A┼ča se ├«nt├ómpl─â cu laptele, de exemplu, care se fierbe sau se pasteurizeaz─â pentru a elimina bacteriile d─âun─âtoare.

Alte alimente au nevoie de prelucrare pentru a putea fi folosite mai u┼čor, cum ar fi semin┼úele din care se ob┼úine uleiul.

De multe ori, alimentele procesate conţin conservanţi pentru a preveni alterarea, coloranţi pentru a da mâncării o anumită culoare, potenţiatori de aromă pentru a-i oferi alimentului respectiv un anumit gust.

De ce sunt procesate alimentele?

Alimentele sunt procesate pentru a le proteja de bacterii ┼či pentru a le face mai atr─âg─âtoare vizual, mai u┼čoare de ├«mpachetat, transportat ┼či v├óndut. De exemplu, unele branduri de ÔÇ×ca┼čcaval feliatÔÇŁ con┼úin un amestec ├«ngrozitor de lapte, coloran┼úi, conservan┼úi ┼či o sumedenie de alte chimicale.

Află AICI ce alimente îţi subţiază talia!

Un alt exemplu e p├óinea alb─â, f─âcut─â din f─âin─â at├ót de procesat─â ├«nc├ót are ├«n compozi┼úie ├«n cea mai mare parte doar amidorn, dar, e pufoas─â ┼či alb─â ┼či e cea care e folosit─â majoritar ├«n alimenta┼úia de zi cu zi a rom├ónilor. Sunt s─ârace ├«n substan┼úe nutritive

Alimentele procesate sunt mult mai s─ârace ├«n nutrien┼úi dec├ót alimentele ├«n starea lor natural─â. ├Än unele cazuri ele sunt ├«mbog─â┼úite cu vitamine ┼či minerale sintetice pentru a compensa ceea ce se pierde ├«n timpul prelucr─ârii. Dar ace┼čti nutrien┼úi sintetici nu sunt nici pe departe un ├«nlocuitor bun pentru nutrien┼úii care se g─âsesc ├«n alimentele integrale.

Au sare în exces

Multe alimente procesate con┼úin sare ├«n exces. Astfel, un litru de suc de ro┼čii cump─ârat din magazin, foarte s─ân─âtos de altfel ┼či plin de nutrien┼úi, con┼úine 8 grame de sare. Asta ├«n condi┼úiile ├«n care cantitatea de sare recomandat─â de OMS este de mai pu┼úin de 5 g pe zi pentru un adult.

Produsele alimentare procesate con┼úin de obicei mul┼úi carbohidra┼úi (├«n general cei rafina┼úi). Una dintre principalele probleme este c─â ace┼čti carbohidra┼úi rafina┼úi ÔÇ×simpliÔÇŁ sunt descompu┼či rapid ├«n tractul digestiv, duc├ónd la cre┼čterea glicemiei ┼či a nivelului insulinei. Acest lucru poate duce la poft─â de carbohidra┼úi c├óteva ore mai t├órziu, atunci c├ónd nivelul glicemiei scade din nou.

Fibrele, ├«n special cele solubile, fermentabile, aduc diverse beneficii, printre altele fiind acela c─â func┼úioneaz─â ca prebiotice, hr─ânind bacteriile prietenoase din intestine. Exist─â de asemenea dovezi c─â fibrele pot ├«ncetini absorb┼úia carbohidra┼úilor ┼či ne pot ajuta s─â ne sim┼úim satisf─âcu┼úi cu mai pu┼úine calorii. Fibrele solubile pot fi de ajutor ┼či ├«n tratarea multor cazuri de constipa┼úie, care ast─âzi este o problem─â frecvent─â. Fibrele ce se g─âsesc ├«n mod natural ├«n alimente se pierd ├«n general ├«n timpul proces─ârii sau sunt ├«nl─âturate inten┼úionat. De aceea, cele mai multe produse alimentare procesate con┼úin foarte pu┼úine fibre.

Atenţie!

Tot ce arat─â bine de regul─â ├«ngra┼č─â, iar studiile au demonstrat c─â obezitatea ┼či chiar simpla cre┼čtere a circumferin┼úei abdominale sunt str├óns legate de mic- ┼čorarea, la propriu, a creierului. Cercet─ârile au semnalat c─â cel mai afectat este hipocampusul ÔÇô parte a creierului responsabil─â cu memoria ┼či reamintirea.