Ce ne îngraşă când ţinem post şi cum arată, de fapt, alimentaţia ideală pentru o zi de postit

Şi tot Postul Crăciunului este momentul perfect pentru curăţarea organismului: renunţarea la proteine animale timp de 6 săptămâni poate avea drept rezultat un plus de energie, de tonus, datorită nutrienţilor din vegetale. Mai mult, alegerile alimentare corecte în Post pot duce la slăbire sau pot menţine greutatea optimă. Însă, în aceeaşi măsură, alegerile neinspirate pot duce la îngrăşare, fenomen remarcat de experţii în nutriţie.

“Ce facem noi românii în Post? Păi ne cam îndopăm cu pâine, cornuri şi covrigi, cu diverse produse din soia pe care le găsim uşor în supermarketuri, cu tot felul de zacuşti uleioase şi alte produse care nu duc în final decât la îngrăşare, la tulburări gastroduodenale, care nu slujesc în niciun caz ideii de Post şi de bine. De cele mai multe ori, produsele de Post, cele pe care le găsim atât de uşor sunt produse care conţin carbohidraţi sau grăsimi. Carbohidraţii sunt în pâine, paste, cornuri, covrigi, iar grăsimile de post sunt uleiurile vegetale şi tot felul de alte produse care conţin ulei”, remarcă dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în medicina stilului de viaţă.

Dr. Florin Ioan Bălănică promovează medicina stilului de viaţă care poate include şi respectarea corectă a Postului. Un prim pas ar fi adoptarea programului de 3 mese pe zi şi 2 gustări.

“Celula noastră funcţionează ca o baterie care se descarcă la aproximativ 2, 3 ore şi atunci trebuie să o reîncărcăm. Creierul nostru funcţionează pe baza principiului supravieţuirii, pentru momentele când nu mai avem acces la alimente. Ce se întâmplă dacă ocolim o gustare sau o masă? La masa următoare, vom depune caloriile sub formă de grăsime pentru că celula noastră se protejează şi va face rezerve”, explică dr. Bălănică riscul îngrăşării dacă nu se respectă intervalul de maximum 3 ore între mese.

De altfel, riscul de îngrăşare este unul major în Post. Pe de o parte din lipsa proteinelor animale care dau saţietate. Apoi, din înlocuirea acestora cu proteine vegetale care pot veni la pachet cu mulţi carbohidraţi. Este cazul leguminoaselor: fasole, soia, mazăre sau năut. De asemenea, în Post, există riscul abuzului de alimente cu carbohidraţi şi grăsimi vegetale, tocmai pentru a potoli senzaţia de foame. Excesul de carbohidraţi cu absorbţie rapidă ne întreţine foamea aşa că mesele de Post necesită mai multă atenţie decât ne-am fi imaginat.

“Cum ar arăta aşadar o zi de Post? O putem începe cu fructe, dacă tolerăm să mâncăm fructele pe stomacul gol. Care sunt fructele cu o cantitate mare de antioxidanţi şi fibre şi mai mică de fructoză? Mărul verde, kiwi, ananas şi fructe de pădure. Cam cât mănânc? În Metoda Dr. Bălănică nu măsurăm calorii. Când vorbim de fructe, vorbim cam de o mână, deci fiecare măsoară cu mâna lui. Dacă nu tolerăm să mâncăm fructe pe stomacul gol, putem să mâncăm o pastă de năut fiert, mixat cu dovlecel, condimente, verdeţuri, mirodenii, fiecare după gust pe care putem să o tartinăm pe o felie, două de pâine prăjită, alături de câteva legume de culoare verde”, descrie câteva variante pentru mic dejun în Post dr. Florin Ioan Bălănică.

La gustare, medicul recomandă laptele de migdale sau pe cel de soia. Atenţie însă la etichetele produselor din supermarket - optaţi pentru variantele fără zahăr. De asemenea, încercaţi să evitaţi produsele care au mai mult de 3 E-uri pe etichetă.

“La prânz, putem consuma o supă cremă de ciuperci, o supă de linte, o fasole verde cu usturoi, o mâncare de fasole boabe, de preferat cât mai închisă la culoare, chiar neagră, pentru că acelea sunt boabele cu o cantitate mare de proteine. Cu alte cuvinte, putem consuma mâncăruri bazate pe legumele proteice: linte verde, fasole cu boabe închise la culoare, fasole verde, năut, mazăre, broccoli. Trebuie să ştiţi că mazărea are o cantitare mare de carbohidraţi şi amidon. Aşadar, alegem o supă cremă sau o mâncare gătită la abur, cuptor sau pe aragaz. Eu întotdeauna sfătuiesc pacienţii să gătească cu supă, adică cu fiertură de pătrunjel, ţelină, păstârnac, mai ales în post, pentru că aşa dăm gust bun alimentelor şi nu vom folosi ulei, prăjeli sau rântaşuri”, recomandă medicul expert în medicina stilului de viaţă.

Cea de-a doua gustare poate fi luată între orele 16 şi 17 şi poate consta în lapte vegetal sau o tartină cu o pastă de leguminoase. Cina trebuie să fie uşoară, chiar dacă vorbim despre una compusă din legume. Dr. Bălănică explică motivele.

“Încheiem ziua cu cina care trebuie să fie până în ora 20 şi, evident, va fi compusă din alimente uşoare. Trebuie să ştiţi că legumele proteice se digeră mai greu decât carnea aşa că nu trebuie să credeţi că legume = ceva uşor. Nu orice fel de legumă este o legumă uşoară. Se poate consuma, de exemplu, o salată cu multe verdeţuri, cu un dressing din muştar fără zahăr, cu lămâie, mărar. Se pot adăuga nişte boabe de năut sau nişte boabe de linte, fierte în prealabil într-o supă de rădăcinoase”.

Verdele trebuie să fie vedeta în farfurie dacă ţinem Post. Aşa că trebuie să optăm preponderent pentru spanac, sparanghel, fasole verde, salată, verdeţuri, linte verde, varză, castraveţi, ardei şi dovlecei. La polul opus, sunt alimentele procesate, fără nutrienţi de valoare, cele cu multă făină albă, grăsimi vegetale şi zahăr. Cartofii trebuie consumaţi ocazional, cu măsură, şi trebuie copţi. Orezul se reduce la o lingură, pâinea integrală la o felie, iar fructele oleaginoase la un număr de maximum 10. Nu abuzăm de fructe, uleiuri, măsline şi nici de miere. În schimb, profităm la maximum de zilele cu dezlegare la peşte.

“În zilele respective, este indicat să consumăm cât mai mult peşte. Chiar recomand persoanelor supraponderale şi celor care vor să slăbească şi vor să ţină Post, 5 mese pe zi de peşte cu legume de culoare verde. Se pot varia peştele roşu (somon, ton) cu peştele alb (păstrăv, cod, biban, dorada) sau fructele de mare. Sunt multe sortimente disponibile pe piaţă din care se pot face mâncăruri simple, uşoare, la cuptor, la grătar sau fierte. Se pot face salate cu peşte, se pot folosi dressinguri diverse din muştar fără zahăr, usturoi, lămâie care dau gust bun alimentelor”, descrie variantele sănătoase medicul Florin Ioan Bălănică.

Postul este o perioadă optimă pentru a da un boost de energie şi sănătate corpului. Iar fastingul - acele perioade de post intermitent - pot fi integrate cu succes în dieta omului modern, tot mai sedentar şi mai expus stresului, dar şi abundenţei alimentare.

“Fastingul este o perioadă de minimum 14 ore de repaus alimentar, adică nu mai mâncăm nimic solid de la 8 seara până a doua zi la 10 sau 12. Rolul fastingului este arderea grăsimilor de pe organele interne şi stimularea de celule noi la nivelul tractului digestiv. Sunt adeptul fastingului intermitent, dar nu ca formă generală de alimentaţie, ci doar în anumite perioade. Eu ţin fasting intermitent cam o săptămână pe lună şi mă ajută foarte mult. E o chestiune de setting mental ca sa facem acest lucru, nu e dificil. Ne ajută pentru a menţine o stare bună de sănătate, este utilă şi celor care vor să scadă în greutate sau care au dislipidemii, tulburări în metabolismul grăsimilor. Fastingul ajută la o ardere constantă a grăsimilor”, descrie beneficiile postului intermitent medicul Florin Ioan Bălănică, după o experienţă de peste 20 de ani şi 50 de mii de pacienţi.

Aşadar, puteţi profita de perioada Postului pentru un plus de vitamine şi antioxidanţi din plante. În plus, vă puteţi obişnui cu un program regulat de mese şi gustări şi puteţi redescoperi gustul legumelor. La final, veţi constata că vă simţiţi în formă şi poate chiar veţi slăbi! Un motiv în plus pentru a face din cumpătare rezoluţia numărul 1 pentru toată viaţa.