Carbohidra┼úii ÔÇô prieteni sau du┼čmani ai dietelor?

1 2 jpg jpeg

Totu┼či, adev─ârul este undeva la mijloc, deoarece pe de o parte, carbohidra┼úii sunt necesari pentru a asigura organismului energia, indispensabil─â mai ales ├«n dietele de sl─âbire, iar pe de alta, unii dintre ace┼čtia pot fi adev─ârate ÔÇ×bombe caloriceÔÇŁ care duc ┼či la cre┼čterea glicemiei. Dincolo de rolul esen┼úial ├«n diete, ace┼čtia au un aport semnificativ ┼či ├«n men┼úinerea s─ân─ât─â┼úii organismului. Tocmai de aceea, ├«n selec┼úia carbohidra┼úilor inclu┼či ├«n alimenta┼úie trebuie s─â ┼úinem cont at├ót de nevoile organismului, c├ót ┼či de clasificarea lor. Carbohidra┼úii buni versus carbohidra┼úii r─âi ÔÇťEste important de ┼čtiut c─â aportul zilnic caloric care s─â provin─â din carbohidra┼úi trebuie s─â fie de 50-60%, mai ales pentru c─â ace┼čtia constituie sursa principal─â de energie a organismului ┼či au un rol esen┼úial ├«n reglarea tranzitului intestinalÔÇŁ spune dr. Florenta Cre┼úu, reprezentant Ropharma. ┼óin├ónd cont de compozi┼úia chimic─â ┼či de modul ├«n care ac┼úioneaz─â, carbohidra┼úii se clasific─â ├«n carbohidra┼úi simpli cu asimilare rapid─â (sau r─âi) ┼či complec┼či cu asimilare lent─â (buni). Carbohidra┼úii complec┼či sunt cei mai recomanda┼úi ├«n alimenta┼úie, deoarece, de┼či se descompun mai greu ├«n organism, asigur─â o cantitate mai mare de energie. Ace┼čtia pot fi reg─âsi┼úi cu succes ├«n cerealele integrale precum orzul, hri┼čca sau ov─âzul, dar ┼či fructele ┼či legumele cu un con┼úinut bogat ├«n amidon: fasolea, lintea ┼či maz─ârea. Acest tip de carbohidra┼úi sunt asimila┼úi mai lent de organism, asigur├ónd un aport energetic constant ┼či pe o perioad─â mai lung─â de timp. Mai mult, ace┼čtia sunt ┼či o surs─â important─â de fibre, ajut├ónd la men┼úinerea greut─â┼úii corporale, eliminarea toxinelor ┼či sc─âderea nivelului de colesterol. Prin contrast, "carbohidra┼úii simpli cresc nivelul glicemic ┼či produc descarc─âri mari de insulin─â ├«n organism, iar dac─â se afl─â ├«n cantitate prea mare ├«n organism, excesul este convertit ├«n gr─âsime. Acest lucru duce mai departe ┼či la cre┼čterea nivelului de colesterol ┼či de trigliceride ├«n s├ónge, sporind riscul bolilor cardiovasculare ┼či diabetului zaharat tip 2. Acest tip de carbohidra┼úi se g─âsesc ├«n special ├«n produsele rafinate, precum f─âina alb─â sau orezul decorticat, acestea fiind ┼či bogate ├«n zaharuri ce favorizeaz─â cre┼čterea ├«n greutate", sus┼úine dr Florenta Cre┼úu.

Necesarul de carbohidraţi diferă de la o persoană la alta

├Ämp─âr┼úirea carbohidra┼úilor ├«n categoria ÔÇ×bunÔÇŁ sau ÔÇ×r─âuÔÇŁ r─âm├óne totu┼či o abordare simplist─â, ├«n special ├«n condi┼úiile ├«n care necesarul zilnic de carbohida┼úi difer─â de la o persoan─â la alta, ├«n func┼úie de nivelul de activitate fizic─â. Astfel, ├«n cazul celor care depun efort fizic mai ├«ndelungat sau au un stil de via┼ú─â mai antrenant, cantitatea de carbohidra┼úi complec┼či necesari este mult mai mare. ├Än medie, necesarul de carbohidra┼úi al unei persoane este de 5-6 g/kgcorp/zi, ceea ce ├«nseamn─â aproximativ 350-400 g pe zi pentru o persoan─â de 70 kg.

Men┼úinerea unei alimenta┼úii echilibrate care s─â r─âspund─â at├ót nevoilor energetice, c├ót ┼či celor nutri┼úionale are un rol definitoriu ├«n men┼úinerea siluetei, dar ┼či ├«n prevenirea deregl─ârilor metabolice.