Cum se formează opiniile? Psihologul explică

De multe ori, oamenii reacționează diferit la același stimul. De exemplu, dacă X percepe o întâmplare ca fiind tragică, o altă persoană, să spunem Y, poate vedea respectiva întâmplare ca fiind gestionabilă sau chiar o poate privi dintr-o perspectivă pozitivă. Această diferență se creează din cauza experienței pe care X și Y au avut-o în diverse momente ale vieții. De exemplu, concedierea poate însemna, pentru X, o tragedie, dar, pentru Y, poate fi o oportunitate de a se dezvolta.

Model predictiv al emoțiilor

Pentru că nu există o opinie comună cu privire la toate aspectele, într-un grup se creează divergențe de opinie. Aceste divergențe pot escalada în confruntări directe, iar, din păcate, societatea de astăzi nu ajută prea mult la rezolvarea acestora, deoarece impune standarde false. Experiențele anterioare, spuneam, au un foarte mare impact în modul cum o persoană se raportează la un anumit eveniment. Acest lucru se datorează așteptărilor pe care ni le formăm, în momentul când există predictori pentru un anumit rezultat. Rezultatele interacțiunii dintre predictori sunt vizibile și în ceea ce noi numim răspunsuri emoționale sau afectie. Pentru a fi obținut un anumit răspuns, este necesară o generalizare a contextului, făcându-se abstracție de experiența trecută, din care vor fi extrase doar acele elemente care se regăsesc și în cea actuală. În psihologie, pentru a analiza modul cum se formează predicțiile, este folosit un model predictiv al emoțiilor. Acesta are trei etape: generarea predicției, implementarea predicției și actualizarea acesteia. Acest proces se petrece extrem de rapid, fiind imposibil să fie conștientizat.

Cum putem să controlăm întrucâtva acest proces?

Explorarea propriilor emoții este printre cele mai eficiente metode prin care ne putem modela opiniile. O experiență în care am avut parte de un anumit rezultat pe partea emoțională poate genera un model comportamental care să fie aplicat și în alte situații asemănătoare.    Conform unui studiu recent, asemenea cazului predictorilor, a fost dezvoltat și un model al modului de schimbare a opiniilor. Conform acestui nou model, s-a observat că formarea unei opinii depinde de starea afectivă a agentului care transmite mesajul, precum și de valoarea mesajului în sine.  S-a constatat, prin comparație, că starea de calm a destinatarilor mesajului este cea mai propice pentru formarea unor păreri asemănătoare. De asemenea, merită să fie studiate și alte tipuri de interacțiuni ale diverșilor stimuli externi.

Text scris de Sima Simina-Maria, psiholog

BIBLIOGRAFIE

1. Sobkowicz P. (2012). Discrete model of opinion changes using knowledge and emotions as control variables. PloS one, 7(9), e44489. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0044489

Del Popolo Cristaldi, F., Buodo, G., Gambarota, F., Oosterwijk, S., & Mento, G. (2024). How previous experience shapes future affective subjective ratings: A follow-up study investigating implicit learning and cue ambiguity. PloS one, 19(2), e0297954. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0297954

@Freepik