Ce este distresul la locul de muncă?
În România, modul de lucru este unul învechit, iar noile companii intrate pe piață au venit cu un nou ritm și mod de raportare la conceptul de job. Dacă până acum job-ul reprezenta doar o sursă de venit, de ceva timp, angajatorii se străduiesc să preia modelul occidental, urmărind transformarea locului de muncă într-un mediu cât mai confortabil. Lucrurile au luat și mai mult avânt odată cu perioada pandemiei de COVID-19, când multe job-uri și-au schimbat statutul în ”remote job”.
Angajații se confruntă, de multe ori, cu sarcini care le depășesc atât cunoștințele, cât și capacitatea de a le gestiona. Astfel, apare distresul, care se va transforma în burnout, dacă este alimentat.
Ce factori cauzează distresul la locul de muncă
De cele mai multe ori, distresul la locul de muncă este cauzat de sarcinile rutiniere pe care angajații sunt nevoiți să le execute. Pe lângă presiunea exercitată de superiori, de micile invidii colegiale sau alți factori externi, lipsa diversității sarcinilor poate fi dezastruoasă.
Ca exemplu, ne putem întoarce la anul anii 2020-2022, când capacitatea de diversificare a mediului de lucru, dar și a sarcinilor, s-a redus considerabil. Cei mai mulți angajați au fost nevoiți să minimizeze numărul întâlnirilor cu diverși clienți sau colaboratori. Deși întâlnirile face to face au fost înlocuite cu succes de meeting-uri online, lipsa factorului uman s-a resimțit.
În ciuda faptului că lucrurile au devenit, până la urmă, firești, medierea întâlnirilor prin intermediul unui ecran nu este cea mai bună variantă pentru a purta o discuție cu miză mare. Ecranele sunt doar un instrument folosit în anumite situații, dar nu pot nicidecum să înlocuiască interacțiunea directă.
Mediul de lucru
Odată cu revenirea treptată la lucrul fizic sau hibrid, s-a creat o ruptură între rutina din pandemie și cea de dinainte, când se lucra preponderent fizic, care se urmărea să se reia. Printre lucrurile care s-au schimbat, atunci, se numără și necesitatea unui mediu de lucru cât mai apropiat de confortul de acasă.
Printre elementele necesare, se numără pauzele mai dese și reorganizarea spațiului. Mulți angajați au sesizat că începuseră chiar să sufere de anxietate socială, odată reveniți la munca de la birou. Trecerea de la confortul casei la regulile unui spațiu pe care îl împart și cu alții, cu alte cuvinte, revenirea la normal, a fost destul de bruscă, din cauza necesarului de personal.
De multe ori, împărțirea spațiului cu un număr mare de persoane poate fi traumatizant, mai ales dacă trecerea de la spațiul propriu la cel comun se face prin arderea anumitor etape. Chiar adult fiind, moment când se consideră că individul are cortexul prefrontal bine dezvoltat, persoana fiind adaptabilă, o astfel de schimbare poate să dezechilibreze temporar sau definitiv funcționarea omului în societate.
Text scris de Sima Simina-Maria, psiholog
