Descrise ca bătăi puternice sau rapide ale inimii, palpitaţiile pot sau nu să semnaleze o problemă serioasă de sănătate. Află din articolul nostru când este cazul să te îngrijorezi!

Palpitaţiile sunt considerate de mulţi dintre noi o problemă gravă şi deseori ne gândim că avem probleme cu inima. Cu toate că, de cele mai multe ori, nu afecţiunile cardiace sunt cauza lor (mai ales la adulţii sănătoşi), palpitaţiile nu trebuie neglijate. Astfel, este nevoie de un consult de specialitate, pentru a exclude orice suspiciune, mai ales dacă palpitaţiile se produc cu repetiţie. Până a ajunge la medic, este bine să notăm ora la care palpitaţiile apar, durata acestora, dacă bătăile sunt regulate sau nu şi câte astfel de bătăi anormale apar într-un minut, de pildă. 

În stare de repaus, ritmul cardiac normal este cuprins între 60 şi 100 de bătăi pe minut. Palpitaţiile pot apărea în cadrul unor tulburări precum scăderea (bradicardie) ori creşterea (tahicardie) ritmului cardiac sau al bătăilor neregulate ale inimii (aritmie).

 

De ce apar?

 

Palpitaţiile sunt frecvente mai ales la persoanele care au un stil de viaţă alert şi stresant, după emoţii puternice sau la cei care au atacuri de panică, după consumul de alcool, cafea sau după fumat. Tulburările de somn, oboseala, menopauza, dezechilibrele de minerale din corp, dar şi unele boli (anemia, hipertiroidia) şi tratamente (efedrină, adrenalină, tiroxină, miofilină) pot sta la baza palpitaţiilor. Însă şi unele afecţiuni cardiace pot modifica frecvenţa şi ritmul bătăilor inimii. Printre acestea se numără fibrilaţia atrială, tahicardia, insuficienţa cardiacă, cardiopatia ischemică, extrasistolele ventriculare sau supraventriculare, boala de nod sinusal. Trebuie mers de urgenţă la medic dacă frecvenţa cardiacă este mai mare de 130 de bătăi pe minut, dacă acestea au o durată prea mare sau dacă apar în timpul unui efort, însoţite de febră şi de suflu rapid.

„Este foarte important ca până la consultul medical pacienţii să nu îşi administreze din proprie inţiativă diverse medicamente recunoscute ca fiind utile la pacienţii cardiaci. Spre exemplu, aritmiile severe evoluează adesea cu tensiune arterială foarte scazută. În astfel de situaţii, administrarea de nitroglicerină sublingual sau de medicamente antihipertensive poate avea efecte extrem de nefaste”, subliniază medicul cardiolog Roxana Darabont.

 

EKG-ul, prima analiză indicată

 

Pentru diagnosticul corect, medicul cardiolog va recomanda unele analize.  Electrocardiograma (EKG) presupune înregistrarea activităţii sistemului electric al inimii, iar rezultate concludente se obţin dacă această analiză este efectuată chiar în timpul produceruii palpitaţiilor. Dacă acestea apar zilnic, medicul poate recomanda monitorizarea continuă Holter. Aceasta presupune ca pacientul să poarte o casetă timp de 24, în timpul activităţilor zilnice, urmând indicaţiile medicului. Pentru aflarea diagnosticului, mai poate fi nevoie şi de test de efort, de analize sangvine, de ecocardiogramă şi de angiografie.   

Tratamentul palpitaţiilor depinde de cauza acestora. Reducerea consumului de excitante (cafea, alcool), eliminarea pe cât se poate a stresului, relaxarea şi practicarea unei activităţi fizice uşoare pot duce la dispariţia palpitaţiilor. În funcţie de diagnostic, medicul poate recomanda şi tratament medicamentos.

 

 

Dr. Roxana Darabont

medic primar medicina interna si cardiologie, Centrul Mediclass, Bucureşti

 

Cei cu palpitaţii cu sunt obligatoriu bolnavi cu inima

 

Palpitaţiile reprezintă percepţia propriilor bătăi ale inimii. Ele pot atrage atenţia asupra unui ritm cardiac anormal dacă sunt prea rapide (peste 100 bătăi/minut), prea lente (sub 50 bătăi/minut) sau neregulate. Pacienţii care prezintă astfel de simptome nu sunt obligatoriu bolnavi de inimă. Numai în urma consultului medical şi a unor investigaţii specifice se poate decide dacă palpitaţiile rezultă dintr-o percepţie exagerată a unor abateri uşoare de la ritmul normal al inimii şi care nu reprezintă niciun risc pentru viaţa pacientului sau sunt induse de anomalii electrice şi structurale importante. Acestea din urmă se asociază cu manifestări severe mergând de la dureri toracice constrictive, respiraţie grea, exetremităţi reci, tulburări de vedere sau de echilibru până la pierderea stării de conştienţă. Cele mai concludente informaţii despre tulburările de ritm cardiac se obţin de la electrocardiogramele efectuate chiar în timpul manifestării palpitaţiilor. Sfatul nostru este ca pentru aritmiile care persistă peste 5 minute sau care se asociază de la început cu simptomele severe enumerate mai sus, să încercaţi să beneficiaţi de o evaluare medicală de urgenţă.