Doar 5% dintre bolnavii de cancer din România apelează la un psiho-oncolog

A fost lansat Ghidul de bune practici destinat psiho-oncologilor, un instrument util al cărui rol este de a asista specialiştii în deciziile clinice, cu scopul îmbunătăţirii serviciilor pe care aceştia le oferă pacienţilor cu diverse tipuri de cancer.

Ghidul a fost elaborat de către psih. dr. Florina Pop, Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Chiricuţă”, Cosmina Neag, psiholog clinician, psiho-oncolog la spitalul Topmed din Târgu Mureş, Oana Hetea, psiholog clinician, psihoterapeut la Clinica Amethyst Radiotherapy Cluj-Napoca.

Anul trecut, în România au fost înregistrate 98.886 de cazuri noi de cancer, dintre care 53.881 la bărbaţi şi 45.005 la femei. Dacă până la dezvoltarea formelor moderne şi eficiente de tratament împotriva cancerului această boală era considerată terminală iar intervenţiile psihoterapeutice erau centrate pe consilierea pacienţilor, în prezent ea tinde să fie privită ca o boală cronică ce implică abordări multidisciplinare de terapie. Astfel, şi intervenţia psihologului din mediul oncologic se reorientează; munca lui cu pacientul nu mai este centrată pe acceptare şi resemnare în faţa bolii, ci pe adaptarea la ea.

Broşură dedicată psihologilor care fie lucrează deja cu pacienţi oncologici, fie îşi doresc să se supraspecializeze

Structura acestei broşuri ţine cont de principalele atribuţii ale psihologului în mediul oncologic şi prezintă modalităţi specifice de intervenţie pentru principalele probleme cu care acesta se confruntă în interacţiunea lui cu pacienţii oncologici şi aparţinătorii acestora.

„Oamenii prezintă răspunsuri emoţionale diferite în momentele diagnosticului şi tratamentului, iar nivelul distresului resimţit de pacienţi poate varia în timp. Psihologul trebuie să facă distincţia dintre o reacţie normală de adaptare la boală şi o reacţie emoţională de intensitate clinică şi să intervină ca atare. De asemenea, membrii familiilor persoanelor care au fost diagnosticate cu cancer au nevoie de suport, întrucât reacţiile lor emoţionale la boala unei persoane dragi pot fi la fel de intense ca ale pacientului însuşi”, a declarat psih. dr. Florina Pop, Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Chiricuţă” din Cluj-Napoca, co-autoare a ghidului.

În redactarea ghidului a stat la bază o analiză riguroasă a literaturii de specialitate şi a ghidurilor similare existente la ora actuală, precum şi experienţa clinică a psiho-oncologilor. Scopul acestui ghid este acela de a oferi specialiştilor cu diverse niveluri de experienţă o descriere mai complexă a diferitelor tipuri de intervenţii dar şi exemple de studii de caz.

În ceea ce priveşte terapia de grup a pacienţilor oncologici, ca şi modalitate de intervenţie, Oana Hetea, psiholog clinician, psihoterapeut, Clinica Amethyst Radiotherapy Cluj-Napoca, co-autoare a ghidului, a subliniat faptul că „acest tip de terapie este eficientă şi îmbunătăţeşte calitatea vieţii pacienţilor oncologici, grupurile fiind gândite în funcţie de intenţia terapeutică, respectiv cele care au scop informaţional/psiho-educaţie, cele care vizează trainingul abilităţilor, cele care oferă suport social şi emoţional, dar şi o combinaţie a acestora.”

Psiho-oncologia în România, un domeniu aflat încă la început

În lume, psiho-oncologia ca specialitate există din anii ‘60, când a fost înfiinţată în Statele Unite ale Americii de o femeie psihiatru, Jimmie Coker Holland, al cărei soţ era oncolog, şi care a înţeles cât este de important ca bolnavul să fie ajutat să-şi gestioneze emoţiile în momentul aflării diagnosticului dar şi pe perioada tratamentului.

În sistemul medical din România, psiho-oncologia este însă într-o fază de explorare: doar 5% dintre pacienţii oncologici primesc suport profesionist. Evaluarea psihosocială a pacienţilor cu cancer nu este parte a procedurii oncologice de rutină în fiecare institut de profil, secţie sau departament de oncologie medicală, astfel că în acest moment nu există posibilitatea de a detecta în timp util toate problemele de sănătate mintală şi de a interveni pentru tratarea crizei psihosociale cu care se confruntă pacienţii cu cancer. „Distresul ar trebui recunoscut, monitorizat, documentat şi tratat prompt în toate stadiile bolii prin intermediul screeningului şi toţi pacienţii ar trebui testaţi pentru distres la prima lor vizită, la intervale regulate în funcţie de ceea ce indică evoluţia clinică dar şi atunci când apar modificari in statusul lor medical. Screeningul ar trebui să identifice nivelul şi natura distresului”, punctează Cosmina Neag, psiholog clinician, psihoterapeut, Clinica Topmed din Târgu-Mureş, co-autoare a ghidului.

Terapia psiho-oncologică este gratuită pentru pacienţii români

Pentru a beneficia de consilierea unui psiho-oncolog - serviciu care este gratuit -  pacienţii români pot solicita medicului oncolog curant punerea în legătură cu un astfel de profesionist.

Rezultatele pozitive ale intervenţiilor psiho-oncologice sunt evidente în cazurile în care acestea au avut loc. „Dacă în perioada tratamentului împotriva cancerului pacienţii acceptă să interacţioneze exclusiv cu membrii familiei, refuzând viaţa socială din cauza unui sentiment de inadecvare, odată cu remedierea simptomatologiei somatice se reduc şi simptomele de anxietate socială şi cele de autoevaluare negativă. Astfel, s-a observat că intervenţia psiho-oncologică are efect în direcţia îmbunătăţirii stilului de viaţă, experienţa bolii determinând şi o reevaluare a responsabilităţilor familiale şi orientarea atenţiei asupra priorităţilor personale”, a constatat şi Cosmina Grigore, patient coach, preşedinte Asociaţia IMUNIS.

Despre cât de importantă şi de utilă este consilierea psiho-oncologică din perioada tratamentului, Rodica Dan, o fostă pacientă diagnosticată cu cancer de sân în urmă cu 9 ani, a declarat: „Încă de la prima şedinţă am simţit că am încredere să povestesc mai multe decât le povesteam prietenilor şi familiei, pe care într-un fel i-am protejat. Mi-am dat seama că terapiile ştiinţifice şi tot ce mi se sugera să fac erau total diferit de ceea ce ştiam eu. Am citit multe materiale şi multe cărţi, am început să îmi schimb gândirea şi am început să accept ceea ce mi se întâmpla, cu toate că a fost destul de greu. Apoi am început să privesc lucrurile realist şi cu destulă încredere şi optimism că până la sfârşit va fi bine.”

Ghidul de bune practici al psiho-oncologului poate fi accesat gratuit online pe www.roche.ro