De ce e bine să mâncăm mai puţin zahăr

1 zahar jpg jpeg

Produsele procesate care conţin foarte mult zahăr se regăsesc din ce în ce mai des în farfuriile noastre. În ultimii ani, industria alimentară creează multe produse cu grăsimi şi colesterol, cărora le adaugă zahăr pentru a compensa aroma. Astfel ajungem să consumăm prea mult zahăr, lucru ce ne poate îmbolnăvi.

Zaharurile sunt carbohidraţi, principalul nostru combustibil. În organism, carbohidraţii sunt transformaţi în glucoză pentru a alimenta celulele, inclusiv creierul. Aceştia se împart în:

  • zaharuri simple (glucoză, fructoză, galactoză), compuse din molecule mici, uşor de absorbit de către organism. Găsim aceste zaharuri în mod natural în fructe, lapte, miere şi sirop de arţar, precum şi în zahărul tos şi în produsele din comerţ (alimente congelate, cereale pentru micul dejun, băuturi răcoritoare etc.).
  • zaharuri complexe, care se formează dintr-un lanţ lung de glucoză absorbită mai lent. Acestea se găsesc mai ales în cartofi, cereale, paste, orez şi legume uscate.

Zahăr „bun“ vs. zahăr „rău“

Organismul nostru are nevoie de carbohidraţi pentru a funcţiona. Ideal este să menţinem zahărul din sânge (glucoza) la un nivel stabil. Pentru acest lucru, nutriţioniştii  ne recomandă să consumăm zaharuri complexe, cu condiţia să ne axăm pe cereale integrale, deoarece cele rafinate, cum sunt pâinea albă şi orezul alb, conţin zaharuri care sunt rapid absorbite de organism, la fel ca şi cele simple.

Evită zaharurile pe care le adaugi chiar tu în hrană şi în produsele pe care le cumperi din comerţ. Acestea conţin zahăr alb, dar şi sirop de porum, bogat în fructoză. Acest sirop, fabricat din amidon de porumb, este utilizat pe scară largă de către industria alimentară ca îndulcitor. Fructoza perturbă secreţia de leptină, hormon care controlează apetitul. Prin urmare, chiar dacă consumi o cantitate mare de fructoză, nu ai senzaţia de saţietate. În felul acesta, rişti să te îngraşi.

Periculos pentru organism

Atunci când o cantitate mare de zahăr ajunge în sânge, organismul stochează surplusul de glucoză în ficat şi muşchi, disponibil atunci când vei avea nevoie de energie. Când organismul are suficient zahăr în stoc, transformă excesul în grăsime. Fructoza adăugată în produsele alimentare este metabolizată de ficat, favorizând apariţia steatozei hepatice (ficatul gras). 

Tot mai multe studii atrag atenţia că o alimentaţie bogată în zahăr favorizează apariţia obezităţii, a diabetului, a hipertensiunii, a bolilor cardiovasculare şi chiar a unor forme de cancer (de colon, stomac, pancreas, mamar şi uter). Zahărul perturbă flora intestinală, slăbind imunitatea şi accelerează îmbătrânirea tuturor ţesuturilor, inclusiv a pielii.

Dă dependenţă

Studiile au demonstrat că zahărul stimulează anumite zone ale creierului. Dr. Alain Dagher, neurolog la Institutul de Neurologie de la Montreal, Canada, spune că învăţăm repede să iubim produsele dulci, pentru că ne dau calorii şi pentru că noi avem nevoie de ele pentru a supravieţui. Creierul nostru este construit să dorească alimente bogate în calorii, cum sunt zahărul şi grăsimile, motiv pentru care produsele industrializate sunt atât de populare.

SFAT

Menţinerea la un nivel stabil a zahărului din sânge te scapă de durerile de cap, modificările de dispoziţie şi te ajută să te concentrezi mai bine. Totodată, reducerea zahărului din alimentaţie ţine la distanţă cariile, diabetul zaharat şi bolile cardiovasculare.

8 trucuri să mănânci mai puţin zahăr

Atenţie la zahărul ascuns

Acesta se găseşte în bulion, suc de roşii, batoane de cereale, iaurturile cu arome, sosuri pentru paste sau salate, băuturi energizante, fructe din compot, ceaiul de tip ice tea, supe la plic, salam, muştar dulce.

Sfatul specialistului

Mihaela Costin, nutriţionist, www.nutrishape.ro

Apetenţa pentru anumite alimente apare atunci când consumăm alimente industrializate, cu încărcătură glicemică ridicată şi densitate nutriţională scăzută, care nu ne pot furniza nutrienţii necesari sănătăţii organismului. Poftele faţă de anumite alimente pot reprezenta un indicator important asupra unor nevoi sau dereglări ale anumitor organe. S-a constatat că, deseori, poftele reflectă anumite dezechilibre de vitamine sau minerale pe care le manifestăm în vederea restabilirii stării de sănătate. Fiind mai atenţi la semnalele date de organismul nostru, putem evita instalarea unor inadvertenţe şi totodată putem evita să facem greşeli în alegerile pe care le luăm.