Există numeroase probleme de sănătate care pot duce la apariţia ameţelilor. Episoadele de ameţeală nu sunt un motiv de îngrijorare decât în cazul în care acestea persistă o perioadă mai lungă de timp.

Starea de ameţeală este acel sentiment de dezorientare ce afectează în special ochii şi urechile, iar uneori se poate transforma într-un episod de leşin. Vertijul este un tip de ameţeală care creează o senzaţie falsă de mişcare sau de învârtire. Vertijul apare când urechea interioară, ochii şi mesagerii creierului (nervii senzoriali) nu sunt în concordanţă, iar mintea devine confuză.

Vertijul paroxistic poziţional bening (VPPB)

Este cel mai frecvent tip de vertij. VPPB provoacă o senzaţie scurtă, intensă şi falsă de mişcare sau de învârtire. Un astfel de episod se declanşează în momentul în care mişti capul, în mod rapid, lateral sau pe spate, dacă te-ai lovit în zona respectivă ori dacă ţi-ai schimbat brusc poziţia corpului. Persoanele în vârstă sunt mai predispuse să se confrunte cu VPPB.  

Boala Ménière

Este o afecţiune caracterizată de acumularea a prea mult lichid în urechea internă, iar persoanele predispuse sunt cele cu vârsta cuprinsă între 40 şi 60 de ani. Simptomele bolii apar, de obicei, spontan şi pot dura de la 20 de minute până la 24 de ore. Pe lângă vertij, te poţi confrunta cu ţiuitul în ureche, stări de greaţă şi de vărsături, probleme ale auzului.

Migrena

Durerea de cap de tip migrenă are o intensitate uşoară, medie sau severă şi poate dura până la 4 ore sau chiar şi câteva zile, dacă este netratată. Episodul de vertij sau de ameţeală poate dura de la câteva minute până la câteva ore şi poate fi însoţit de sensibilitate la lumină, la sunete sau la mirosuri, stări de greaţă şi de vărsături.

Scăderea tensiunii arteriale

O scădere semnificativă a tensiunii arteriale sistolice - primul număr sau maximul tensiometrului - poate cauza o senzaţie de ameţeală scurtă ori o senzaţie de leşin. De obicei, apare când te ridici din pat sau de pe scaun. Se mai numeşte şi hipotensiune ortostatică sau posturală. Persoanele predispuse se află în categoria de vârstă de peste 65 de ani. De altfel, deshidratarea, problemele cardiace şi endocrine, tulburările sistemului nervos pot cauza hipotensiune ortostatică.  

Tulburările de anxietate

Răspuns natural în faţa stresului, anxietatea se manifestă, de obicei, printr-un sentiment de teamă sau de nelinişte. Dacă intensitatea este una extremă, dacă durează o perioadă mai lungă de 6 luni şi dacă îţi afectează viaţa pe toate planurile, este posibil să te confrunţi cu tulburare de anxietate. Anumite tipuri de anxietate pot declanşa o senzaţie de ameţeală, cum ar fi atacul de panică, teama de a fi în spaţii largi sau de a ieşi din casă etc.

Anemia

Când celulele roşii sănătoase din sânge, responsabile cu transportul oxigenului către organe, sunt într-un număr redus apare anemia. Pe lângă episodul de ameţeală, o persoană anemică poate avea stări de oboseală, de slăbiciune, mâini şi picioare reci, piele palidă ş.a.

Hipoglicemia

De obicei, apare în rândul persoanelor diabetice, care au nevoie de tratament medicamentos pentru a-şi creşte nivelul de insulină produs de pancreas. Prea multe medicamente, sărirea peste mesele principale, activitatea fizică mai mare decât de obicei pot duce la scăderea glucozei la diabetici. Simptomele hipoglicemiei pot fi starea de ameţeală, transpiraţia şi anxietatea.

 

Când este nevoie să ceri ajutorul medicului   

Episodul de ameţeală este unul comun şi nu trebuie să te îngrijoreze, mai ales dacă apare din când în când. Însă, dacă ameţeala ori vertijul te surprind fără un motiv anume, spontan, pe o perioadă lungă, alături de unul sau mai multe semnale precum dificultatea de a respira, durerea în piept, de cap, senzaţia de leşin, palpitaţii, dificultatea de a merge, vărsături, probleme cu auzul, cu vederea, ţiuitul, senzaţie de slăbiciune sau de amorţire a corpului, este nevoie să ceri imediat sfatul unui specialist.

Cum le poţi preveni   

  • Întotdeauna, foloseşte-te de bara de protecţie a scării când cobori sau urci treptele;
  • Optează pentru exerciţii de echilibru, ca de pildă yoga;
  • Evită să faci mişcări bruşte. De exemplu, nu încerca să te ridici imediat din pat după ce ai stat întins ori să te apleci brusc;
  • Evită să mergi cu maşina, cu bicicleta ori să lucrezi cu diferite aparate complexe dacă ai experimentat ameţeli frecvente şi spontane;
  • Evită să bei cafeină sau alcool şi să fumezi deoarece pot agrava episoadele de ameţeală.
  • Atenţie la consumul de sare!

Măsuri de ajutor

Când te confrunţi cu ameţeli, pune în aplicare câteva sfaturi:

  • Aşază-te şi odihneşte-te până simţi că ameţeala a dispărut. Astfel, nu vei avea ocazia să cazi şi să te răneşti;
  • Dacă este posibil, foloseşte-te de un suport dacă ai nevoie să te mişti, ca de exemplu un cadru de mers;
  • Bea apă, hidratează-te corespunzător;
  • Adoptă o alimentaţie echilibrată (fructe, legume, carne slabă etc.);
  • Nu sări peste programul de somn!;
  • Cere sfatul medicului în cazul în care ameţeala este provocată de un anumit tratament medicamentos.