Secreţiile vaginale: ce este normal şi ce nu

„Secreţia vaginală apare de timpuriu, odată cu pubertatea, iar compoziţia şi pH-ul său se reglează după prima menstruaţie”, explică dr. Anca Belcin, medic primar obstetrică-ginecologie.

Cantitatea de secreţie vaginală produsă în fiecare zi este diferită de la o femeie la alta: în cazul unor femei, chilotul rămâne întreaga zi de un alb imaculat, pentru altele secreţia este vizibilă seara pe lenjeria intimă. În general, cantitatea de lichid vaginal nu depăşeşte 5 ml pe zi. În cazuri rare, colul uterin produce mai mult lichid, astfel încât este necesară schimbarea chilotului şi în timpul zilei, fără ca medicii să depisteze o cauză organică evidentă.

„Secreţia normală are o culoare albă, miros fad şi nu pătează chilotul. Cantitatea este mai abundentă după ovulaţie, în partea a doua a ciclului menstrual,” spune dr. Anca Belcin. Modificările pot fi cauzate de boli

Dacă secreţia vaginală devine colorată sau urât mirositoare, ea oferă un indiciu că ceva nu este în regulă în zona genitală. Iată care sunt cele mai frecvente cauze ale secreţiilor modificate:

- O secreţie mirositoare de culoare galbenă sau verzuie indică o vaginoză bacteriană.

- O secreţie abundentă albicioasă, cremoasă, de obicei inodoră, însoţită de mâncărimi vaginale şi dureri, poate fi cauzată de candidoză. Aceasta este o infecţie produsă de înmulţirea exagerată a unei ciuperci, Candida Albicans.

- Secreţia cenuşie, cu aspect spumos şi miros de peşte, însoţită de dureri ale vaginului şi prurit, poate fi provocată de vaginita trichomoniazică, o boală parazitară cauzată de Trichomonas vaginalis.

- O secreţie galbenă sau verzuie, cu miros, mâncărimi, usturimi şi durere la penetrarea profundă poate fi semnul unei inflamaţii a colului uterin. Aceasta este cauzată deseori de agenţi patogeni, cum sunt gonococul, Chlamydia sau Herpes.

Citeşte şi: Sunt normale scurgerile vaginale în timpul sarcinii?

- Este bine de ştiut că mirosul, cantitatea şi culoarea secreţiei vaginale se pot schimba, pe termen scurt, şi din cauza alimentaţiei. De exemplu, ceapa, usturoiul şi condimentele picante nu sunt eliminate doar prin respiraţie şi prin piele, ci şi prin mucoase. O dietă nesănătoasă, o igienă intimă exagerată, pantalonii foarte strâmţi din fibre de plastic, anumite medicamente, alergiile, diabetul sau stresul pot perturba, de asemenea, flora vaginală.

Flora vaginală normală este alcătuită din lactobacili şi se numeşte flora Döderlein. Dacă se modifică pH-ul şi apare flora nespecifică, patogenă, se schimbă şi caracteristicile secreţiei, se schimbă culoarea şi mirosul (adeseori apare un miros de peşte stricat). De obicei, este aşa-numita vaginoză bacteriană, cea mai frecventă cauză de consult ambulator în policlinici din zilele noastre, din cauza abuzului de cosmetice, tampoane zilnice sau interne, şampoane, geluri şi prezervative. În acest caz, se procedează la un examen bacteriologic al secreţiei vaginale.

Dacă apare flora caracteristică vaginozei bacteriene, se prescrie un tratament ambulator cu ovule şi pastile. Se recomandă şi spălături zilnice externe – dar fără a introduce geluri în interiorul vaginului, pentru a evita distrugerea florei vaginale cu rol de protecţie. Spălăturile în interior nu trebuie făcute mai des de două ori pe săptămână, şi atunci doar cu soluţii antiseptice din farmacii sau chiar cu ceai de pelin, gălbenele sau muşeţel.