Sângerările dintre menstruaţii nu sunt normale. Ce pot arăta

13 februarie 2022   Viața sexuală

Există numeroase cauze care pot duce la apariţia sângerărilor între două menstruaţii. Pentru că poate fi vorba şi despre boli grave, te sfătuim să nu ignori acest simptom.

Ciclul mediu durează de la 21 până la 35 de zile. Sângerarea vaginală normală, cunoscută şi sub denumirea de menstră, poate apărea în acest interval, de până la 10 zile. Acest lucru se întâmplă în cazul în care femeia nu rămâne gravidă, iar mucoasa endometrială, care căptuşeşte uterul se elimina producând această hemoragie normală.  

Orice sângerare în afara celei menstruale, numită metroragie în termeni medicali, poate fi un semnal de alarmă şi este clasată de medici drept hemoragie uterină anormală. Cauzele pot fi uşor de tratat, dar există şi riscul să ascundă patologii severe.  

Folosirea anticoncepţionalelor, o cauză 

Tratamentele contraceptive de orice fel, de tip pasile anticoncepţionale, inel, plasturi etc. pot induce sângerări intermenstruale. Dacă aceasta este cauza reală a sângerării, va fi o situaţie temporară, care va dura doar în timpul primelor câteva 2-3 luni de administrare. Explicaţia? Tratamentele cu anticoncepţionale produc modificări la nivelul mucoasei uterului, iar sângerările apar pe acest fond. În cazul în care persistă mai multe luni, este necesară evaluarea şi shimbarea metodei contreceptive sau a tipului de pilulă. De asemenea, în cazul în care o metoda contraceptiva este utilizată incorect, de exemplu dacă omiţi o pastilă, sau mai multe, pot apărea sângerări intermenstruale.  

Pot apărea pe fondul modificărilor hormonale

În perioada reproductivă te poţi confrunta cu hemoragii intermenstruale date de schimbările bruşte ale nivelului de hormoni în momentul ovulaţiei. De asemenea, trebuie să ştii că estrogenul şi progesteronul sunt cei doi hormoni care reglează ciclul menstrual. Sângerarea intermenstruala poate fi un semn că aceşti hormoni nu sunt în echilibru şi că ar trebui să mergi la medic pentru a identifica motivul şi a găsi o metodă să-i reglezi.  

Simptom al tulburărilor de ovulaţie

Anovulaţia cronică este o condiţie care afectează între 6 şi 15% dintre femei. Mai exact, este o dereglare hormonală care împiedică ovulaţia. Metroragiile pot fi un semn de anovulaţie cronică cu deficit de progesteron. În acest caz, pot să apară şi sângerări menstruale prelungite sau excesive precum şi întârzieri în apariţia menstruaţiei. 

Simptom al fibromului şi al altor afecţiuni uterine 

Fibroamele sunt tumori benigne, adică necanceroase, care se formează în stratul muscular al uterului şi care pot da sângerări intermenstruale. Dar şi alte boli uterine pot provoca metroragie. Printre acestea, se numără adenomioza, o afecţiune în care mucoasa uterului (endometru) creşte în stratul muscular numit miometru, sau existenţa polipilor endometriali, adică a unor tumori endometriale, de obicei benigne, care se dezvoltă anormal şi care afectează cavitatea uterină.   

Pot fi produse şi de infecţii şi inflamaţii 

Inflamaţia şi sângerarea pot fi semnele unor infecţii la nivelul organelor sexuale. Netratate, acestea pot cauza bolă inflmatoare pelvină, care reprezintă o infecţie a uterului, trompelor uterine şi, uneori, a ovarelor. Boala inflamaatore pelvină nu are întotdeauna simptome şi poate fi depistată târziu, când descoperi că nu poţi rămâne însărcinată sau ai dureri abdominale cronice. 

Alte cauze ale sângerării intermenstruale 

cancerul de col uterin, vagin, uter, ovare 

diabet 

boli ale tidoidei  

creştere sau pierdere semnificativă în greutate 

tulburări de coagulare a sângelui 

traumatisme 

prezenţa steriletului. 

Tratamentul, în funcţie de diagnostic 

Cauza sângerării trebuie identificată. Dacă mai ai şi alte simptome pe lângă sângerare, este posibil să fie nevoie de asistenţă medicală de urgenţă. Aceste simptome includ: durere pelivină, oboseală, ameţeală, febră. 

Pentru a ajunge la un diagnostic corect, pot fi necesare mai multe investigaţii: anamneza, examen clinic general şi ginecologic, testul Babeş Papanicolau, analize de laborator (hemoleucograma, coagulograma, dozări hormonale, test imunologic de sarcină, examenul secreţiei vaginale/colului uterin), ecografie transvaginală/ abdominală, biopsie de endometru.Tratament prescris de medic va fi în funcţie de cauza sângerării vaginale. 

Mai multe