Menopauza precoce

Despre simptome şi, mai ales, ce pot face pacientele diagnosticate cu menopauză precoce ne spune doctorul Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.

Când apare menopauza

Cuvântul menopauză te duce cu gândul la o femeie matură, cel mai adesea trecută de 50 de ani. Însă, lucrurile nu mai stau chiar aşa în ziua de azi, astfel că putem vorbi despre instalarea menopauzei şi la femei ce abia au trecut de 20 de ani. Instalată sub 40 de ani, menopauza precoce sau, cum mai este cunoscută, insuficienţa ovariană prematură este asociată cu existenţa unor afecţiuni endocrine, boli inflamatorii ale intestinului sau boli autoimune, cum sunt tiroidita sau lupusul.

Alte cauze ale apariţiei menopauzei premature pot fi chimioterapia sau şedinţele de radioterapie împotriva unei forme de cancer, nivelul crescut al colesterolului şi un indice de masă corporal ridicat, infecţiile virale, epilepsia sau sindrmoul Turner (un defect cromozomial ce împiedică dezvoltarea firească a ovarelor), un istoric familial de menopauză precoce. În ultimii ani, cercetătorii împreună cu medicii au descoperit că şi unele obiceiuri precum fumatul sau consumul regulat de alcool însoţite de stres pot duce la încetarea activităţii ovarelor.

Ce este menopauza

Definită ca absenţa menstruaţiei pe o perioadă de 12 luni consecutive, menopauza are câteva simptome uşor de recunoscut: menstre neregulate sau inexistente, bufeuri, uscăciunea vaginului, incontinenţă urinară şi senzaţie de disconfort la nivelul vezicii urinare, stări de insomnie, piele uscată, stări de nervozitate şi schimbări bruşte de dispoziţie, migrene, dureri musculare sau ale articulaţiilor, apariţia ”colacului” de grăsime în jurul abdomenului, retenţia de apă, pierderi de memorie şi scăderea capacităţii de concentrare etc. Diagnosticul insuficienţei ovariene premature se poate pune în urma unor analize hormonale: FSH (hormon de stimulare ovariană), prolactina şi estradiolul, un nivel scăzut al acestuia din urmă indică scăderea activităţii ovarelor.

Cum se tratează menopauza timpurie

Tratamentul hormonal substitutiv este prima opţiune de tratament pentru menopauza precoce. Dar unul dintre principalele riscuri după instalarea menopauzei precoce îl reprezintă infertilitatea – odată ce ovarele au încetat să mai funcţioneze, acestea nu mai eliberează ovule pentru a putea fi apoi fecundate. Dacă acest diagnostic însemna imposibilitatea de a mai mai rămâne însărcinată, pentru aceste paciente a apărut o speranţă pentru a-şi vedea visul împlinit. Este vorba despre o procedură medicală numită PRP, în cadrul căreia se extrag anumite celule din sânge, ce se prelucrează şi se injectează apoi în ovare, acestea începând să producă din nou material genetic, sau în endometru, ce se poate îngroşa suficient cât să poată permite implantarea embrionului. Alte riscuri ce pot apărea în urma instalării menopauzei precoce sunt osteoporoza, cancerul de colon, sân sau ovarian, apariţia cataractei etc.

Tocmai de aceea, recunoaşterea simptomelor menopauzei precoce nu trebuie ignorate ci, din contră, trebuie investigate la medicul specialist pentru a primi tratamentul corect care va ajuta pacientele să ducă o viaţă normală.