Psihologia populară, un concept care poate dăuna

În vremurile pe care le trăim, viteza este principala caracteristică de care are nevoie un proces, pentru a fi acceptat. Tot ce avem la îndemână trebuie să fie rapid, de la mâncare (fast-food) până la procese care privesc sănătatea mentală și spirituală a unei persoane. În acest context, apare și necesitatea adaptării proceselor psihologice la noua modă care este în plină ascensiune.

Deși am putea spune că lumea progresează, iar popularizarea psihologiei este unul dintre cele mai bune lucruri ale ultimelor decenii, adevărul este că realitatea ne izbește în față, iar supra-simplificarea conceptelor psihologice duce la un declin pe toate planurile care privesc sănătatea mentală.

Ca exemplu, voi lua depresia, un concept super-studiat, care pare că nu mai are secrete. Însă merită să ne întrebăm de ce rata de depresie este în creștere, când există atâtea procedee care promit o vindecare aproape instantă a acestei boli. Tocmai aici este problema, în faptul că multe dintre textele scrise de așa-ziși specialiști, care nu s-au aplecat îndeajuns asupra studiului minții umane, conțin banalități sau, în cel mai negru scenariu, tratamente cu efecte opus celui promis.

Supra-simplificarea conceptelor

Una dintre cele mai dăunătoare practici folosite de psihologia populară este supra-simplificarea conceptelor. Psihicul uman este una dintre tainele lumii, despre care se cunoaște încă prea puțin. Ideea care stă la baza psihologiei populare nu este rea în sine, dar această simplificare poate duce la înțelegerea greșită a unor afecțiuni și, în loc de diminuarea simptomelor, se poate observa agravarea acestora. De exemplu, depresia privită și tratată doar ca o stare de tristețe profundă, fără alte implicații, se poate amplifica până la gânduri sau chiar tentative de suicid. Depresia este, de fapt, o boală psihică, nu o simplă dispoziție, iar asupra ei trebuie acționat cât mai repede, prin psihoterapie și, chiar medicație.

Lipsa preciziei poate demola întreg constructul psihic

O altă caracteristică a psihologiei populare, promovată de cele mai multe ori de coachi, este lipsa preciziei. Dacă ne referim la lipsa de precizie, este vorba de generalizare, iar, deseori, psihologia populară tinde să facă acest lucru. Voi folosi din nou exemplul depresiei ca stare de tristețe profundă. Bineînțeles că și aceasta este una dintre caracteristicile specifice depresiei, dar nu una obligatorie. De exemplu, actorul de comedie Robin Wiliams s-a sinucis fiind diagnosticat cu depresie, în ciuda faptului că nimeni n-ar fi putut spune asta, urmărindu-i comportamentul. De aceea este extrem de important ca diagnosticele să fie bazate pe evaluări clinice realizate de specialiști din domeniu.

Importanța cuvintelor în psihologie

Având în vedere cele afirmate mai sus despre psihologia populară, se poate deduce importanța sensului pe care îl capătă cuvintele, atunci când vorbim despre psihicul uman. Psihologii sunt foarte atenți la conceptele pe care le folosesc în realizarea unei evaluări, emiterea unui diagnostic și chiar și în cadrul terapiei, pentru că orice cuvânt care are două sensuri va fi interpretat de client/pacient cu valoarea care îi este cea mai apropiată. Psihologia populară nu folosește, și nu cu rea intenție, ci din lipsa cunoștințelor, cuvintele decât ca pe niște unelte de exprimare, nu ca pe niște eventuale denumiri ale lucrurilor importante pentru client. Tocmai din acest motiv, psihologia populară folosită ca adevăr suprem poate dăuna.

Text scris de Sima Simina-Maria, psiholog