Sortimente de brânză: pe care e bine să le incluzi în dietă

Brânzeturile sunt sursă valoroasă de substanţe nutritive de care organismul are nevoie pentru a funcţiona normal. Indiferent de tipul ales, brânzeturile pot completa aportul de vitamine (A, D, E, K) şi minerale (calciu, fosfor, magneziu), motiv pentru care sunt un aliment de bază pentru toate categoriilor de vârstă.

Indicatori ai prospeţimii

În timp ce la unele alimente ne dăm seama de prospeţime după aspect, la altele, precum brânza sau carnea, trebuie să ne bazăm mai mult pe miros, spun specialiştii. Dintre tipurile de brânză, cele moi (de vaci, caş, urdă etc.) se alterează mai rapid.

Dacă brânza este moale, lipsită de textură şi acoperită de strat protector, iar mirosul este unul puternic (asemănător cu cel amoniacului), atunci nu este proaspătă.

„Nu este suficient ca un produs să arate proaspăt ca să fie sănătos. Cel mai bine este ca brânzeturile să fie cumpărate doar din locuri speciale, cu condiţii adecvate de păstrare şi transport”, explică Mihaela Gologan, medic specialist diabet, nutriţie, boli metabolice la Regina Maria – Reţeaua Privată de Sănătate.

Ce alegi dacă ai intoleranţă

Unele persoane nu pot digera lactoza din brânzeturi (intoletanţă la lactoză). În acest caz, consumul de lactate poate duce la apariţia stării de greaţă, a balonării şi a crampelor abdominale. Cu toate că lactatele trebuie excluse din alimentaţie, ele pot fi înlocuite de unele produse speciale, fără lactoză.

„ La persoanele adulte care au o uşoară intoleranţă la lactoză, se pot consuma produse lactate acide (iaurt, chefir), unde o parte din lactoză este transformată în acid lactic. De fiecare dată este foarte importantă tolerabilitatea individuală. O variantă tot mai răspândită este şi cea brânzeturilor vegetale, cum sunt cele din soia”, explică nutriţionistul.

Sortimente ce nu trebuie să lipsească din alimentaţie

Din categoria brânzeturilor care trebuie incluse în dietă nu lipseşte brânza de vaci, urda şi mozzarella. Acestea nu numai că sunt o sursă importantă de proteine, ci au şi un conţinut caloric redus, mai exact 30 de grame conţin în medie 70-80 de calorii.

Brânzeturile moi le poţi consuma la micul dejun pentru că sunt hrănitoare, dar şi pe post de gustări în timpul zilei. Spre deosebire de alte sortimente, brânza moale are avantajul că nu este un produs procesat şi că se păstrează o mare parte din substanţele nutritive din conţinut.

Atenţie la brânza topită!

Fiind o sursă importantă de proteine şi calciu, brânzeturile proaspete nu trebuie să lipsească din alimentaţia copiilor. Deşi în comerţ se găsesc tot mai multe feluri de brânzeturi care se folosesc uşor la prepararea gustărilor, nu toate aduc beneficii sănătăţii, spune nutriţionistul.

„Este foarte important ca gustările copiilor să fie făcute în casă. În ceea ce priveşte brânzeturile, sfătuiesc părinţii să aleagă produsele cu un conţinut mai mic de grăsimi, fără amidon, fără zahăr sau margarină. Eticheta unui produs de brânză topită conţine o listă lungă de conservanţi! Dacă vreţi să cumpărăţi caşcaval pentru cel mic, cel mai indicat este să alegeţi produsul care conţine mai puţină sare”, spune nutriţionistul Mihaela Gologan. Brânzeturile cu multă sare nu sunt indicate nici hipertensivilor şi celor cu boli renale.

Cum alegem brânza dacă avem boli cronice!

Afecţiuni cardiovasculare –brânzeturile cu un conţinut redus de grăsime sau de sare, cum este brânza de vaci;

Afecţiuni hepatice – brânza de vaci şi telemeaua desărată;

Afecţiuni renale – brânza de vaci proaspată, caşul de oi proaspăt sau frământat fără sare;

Diabet – brânza de vaci, caşul, urda.