Semne care îţi arată că ai intoleranţă la gluten
Mai este luna de conştientizare a bolii celiace (intoleranţei la gluten). În Romania, celiachia e o boala mult sub-diagnosticată. Acest lucru se întâmplă şi la nivel mondial.
De exemplu, în ţările cu populaţie majoritar caucaziană (în Europa, America de Nord, America de Sud şi Australia) aproximativ 1 din 100 de persoane este afectată de această boală.
O frecvenţă similară a fost raportată şi în regiunile în curs de dezvoltare, precum Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi India, din cauza consumului unor cantităţi mari de grâu.
Cea mai întâlnită intoleranţă alimentară Celiachia reprezintă o intoleranţă alimentară permanentă la gluten şi este una dintre cele mai des întâlnite intoleranţe alimentare din lume. Glutenul este o proteină prezentă în grâu şi în alte cereale, precum orzul, secara şi kamutul. În cazul unei persoane de orice vârstă, cu predispoziţie genetică la celiachie, ingerarea unor cantităţi chiar neînsemnate de alimente care conţin gluten, declanşează o reacţie imună în intestinul subţire, cauzând o inflamaţie cronică. Acest proces este însoţit de o serie de simptome care diferă de la individ la individ. La individul sănătos, peretele intestinal este acoperit de vilozităţi şi microvilozităţi care au rolul de a mări suprafaţa intestinului în vederea absorbţiei nutrienţilor. La individul celiac, aceste vilozităţi sunt semnificativ reduse, iar mucoasa intestinului este afectată.
Potrivit comunităţii online dedicate celor care au intoleranţă la gluten, persoanele diagnosticate cu celiachie au descris următoarele simptome: semne orale (probleme gingivale, afte bucale, eroziune a smalţului dentar, respiraţie urât mirositoare, gingii inflamate); semne specific feminine (menopauză precoce, avorturi spontane frecvente, infertilitate, dezechilibre hormonale, probleme de menstruaţie, cervix inflamat); semne intestinale (balonare, constipaţie, diaree, greaţă, dureri de stomac, reflux gastric, flatulenţă, apetit redus).
Mai putem să specificăm şi simptome la nivelul oaselor şi muşchilor (senzaţie de arsură a articulaţiilor, articulaţii inflamate, crampe musculare, picioare şi mâini umflate, spasme musculare); simptome cauzate de lipsa de nutrienţi (anemie ferică, deficienţă de vitamina B12, deficienţă de vitamina D, deficienţă de calciu, deficienţă de zinc); simptome neurologice („ceaţă mentală”, depresie, iritabilitate, atacuri de panică, deficit de atenţie, anxietate, apatie); simptome la nivelul pielii (acnee, unghii fragile, eczeme şi dermatite, piele uscată, vânătăi, mâncărimi ale scalpului, mătreaţă, cearcăne, urticarie, piele palidă, cancer de piele).
Alte simptome întâlnite sunt: astmul, infecţiile urinare, privirea înceţoşată, frisoanele, oboseala cronică, mătreaţa, tusea persistentă, ameţelile, greutatea fluctuantă, căderea părului, durerile de cap, arsurile stomacale, hemoroizii, hipertensiunea, hipotiroidismul, glicemia scăzută, migrenele, palpitaţiile şi tulburările de somn.
„Din păcate, doar un mic procent dintre cei care suferă de boli de alimentaţie iau măsuri pentru a preveni sau trata afecţiunea. De aceea, este important, dacă o persoană prezintă unele din simptomele enumerate mai sus, să apeleze la ajutor medical specializat şi să îşi facă analize pentru depistarea celiachiei”, a declarat Bogdan Radoi, creator al platformei Celiaci.ro.
Prin realizarea unor teste de sânge, se pot confirma suspiciunile privind celiachia. Una dintre cele mai sigure metode este testul automatizat pentru anticorpii antitransglutaminază (antiTG) din clasa IgA. La fel de eficient, deşi este mai puţin utilizat, este testul pentru antiendomisium (EMA).
Testul pentru anticorpi antigliadină (AFA) din clasele IgA şi IgG este decisiv, în special la copiii cu vârste de sub 3 ani. O schimbare izolată a AGAIgG nu are pondere în diagnostic, în general, cu excepţia cazului în care se găseşte la copiii cu deficienţă de IgA.
„Biopsia intestinală este obligatorie pentru diagnosticare, cu o singură excepţie. Conform celui mai recent Ghid de diagnostic al bolii celiace elaborat de Societatea Europeană de Gastroenterologie, Hepatologie şi Nutriţie Pediatrică, biopsia intestinală poate fi omisă în cazul pacienţilor cu simptome sugestive pentru boala celiacă, cu titrul anticorpilor anti-transglutaminază tisulară pozitiv, crescut de mai mult de 10 ori faţă de valoarea normală, cu anticorpi anti-endomisium pozitivi şi cu haplotip HLA DQ2 sau DQ8”, a declarat dr. Oana Belei - medic specialist pediatru la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii
Louis Ţurcanu“, Timişoara.
Aşadar, diagnosticarea celiachiei este începutul unei serii de schimbări benefice majore. Odată diagnosticată si adoptată dieta fără gluten, boala celiacă nu compromite în niciun fel calitatea vieţii.
Doar prin adoptarea unei diete fără gluten, fără administrarea de medicamente, pacienţii vor resimţi o ameliorare treptată a simptomelor, chiar dacă acestea au fost active pe parcursul mai multor ani.